Andra asteapta.

2011-07-10T23:04:00.002+03:00

htttp://blueberryicetea.wordpress.com

restul e istorie.

A-ju-tor!!!

2011-05-21T07:35:00.005+03:00

Este foarte foarte foarte foarte important.

O singura intrebare:

teatru sau ~~cibernetica~~ ~~automatica?~~

*motivul pt care am taiat cibernetica e ca m-am uitat pe brosura facultatii...mai mult economie decat informatica si eu vreau programare.
**nu mai conteaza.. din moment ce nu stiu fizica, nu exista NICI O SANSA sa intru la automatica

Castelul

2011-05-19T21:29:00.005+03:00

to build castles in the air=to daydream; to cherish
vain hopes that have little chance
of happening

Eu construiesc un castel.

Are o mie de turle,

care se ridica pana langa cer

si saruta norii inainte de fiecare

ploaie torentiala.

Eu construiesc un castel.

Are ferestre mari,

pana in pamant,

ziduri inalte si groase de piatra

prin care nu se aud

nici tipetele.

Eu construiesc un castel.

Construiesc un castel maiestuos,

un castel care l-ar face gelos

pe cel mai rege dintre regi.

Castelul meu are o fundatie

din nisip uscat.

Sa vina vara

2011-05-18T14:59:00.002+03:00

Am uitat gustul zaharului,

al caramelului

si mai ales

gustul diminetilor de vara

in care plangeam pe balcon.

Pauza

2011-05-17T16:20:00.002+03:00

Nu pentru ca dau teze, CAE, sau pentru ca incep scoala de soferi.

Pauza pentru ca n-am mai pus un pix pe-o foaie de o gramada de timp.

Timp, timp, timp. Sunt 24 de ore intr-o zi si eu am nevoie de mai multe.

Borderline bipolar

2011-05-12T22:08:00.000+03:00

Let the scars and bruises

say the words

I'm too afraid to speak.

Galati blues

2011-05-09T11:55:00.002+03:00

Baby smokes slim cigarettes,

baby has a broken heart.

Te rog

2011-05-01T19:27:00.001+03:00

Pune-mi din nou palma pe inima
acolo unde o tineai acum mult timp,
sa vibreze din nou o data
cu toata carnea mea.
Pentru ca stiu mai bine acum
ca inima mea pulseaza cel mai bine
atunci cand simte pulsul tau.

Ora zece

2011-04-29T18:06:00.003+03:00

mi-a spus intr-o seara

un strain

ca sunt frumoasa.

de atunci alerg mereu,

compulsiv,

prin acelasi loc,

poate il intalnesc iar

si-mi mai spune o data.

Long gone and moved on.

2011-04-26T13:53:00.003+03:00

Daca imi spuneai 'da, andu, recunosc ca ti-am facut xyz si chiar imi pare rau' te-as fi iertat pentru toate tampeniile. Asa nici macar n-ai recunoscut ca ai mintit, nici macar nu ti-ai dat seama cat de grave au fost lucrurile pe care le-ai facut.

Ramai cu orgoliul tau, draga prieten special.

Eu mi-am dat voie sa vars o lacrima, am varsat-o sanatos si cu patima si gata. Ce-i prea mult strica, nu?

Scufita Rosie

2011-04-25T22:51:00.001+03:00

Nu, Andule, nu mai exista Mos Craciun.

Clor a-mina.

2011-04-24T21:56:00.003+03:00

A trecut mult timp de cand n-am mai auzit un cuvant de la ea si imi tot vin in cap episoadele astea scurte, petrecute intre noi, cuvinte pe care mi le-a spus sau pe care i le-am spus. Sunt atat de scurte, dar atat de vii.. Ma lovesc cum ma lovea, cand eram mic, cureaua tatei, lata, din piele maro..

Francezii au expresia aia cretina l'esprit d'escalier. Se refera la momentul ala cand derulezi in capul tau o coversatie si te gandesti la toate lucrurile pe care ai fi vrut sa le spui si ai tacut ca boul, uitandu-te in tavan.

-Eu inteleg de ce tu nu plangi niciodata. Pot sa pricep cum de esti asa de rece cu toata lumea, sa stii ca pot sa inteleg chiar si de ce nu esti afectuos fata de mine: asa esti tu si cand un om e intr-un fel, e tare greu sa-l schimbi dar nu te opreste nimic sa iubesti persoana aia si eu jur, te iubesc atat de mult incat iti fac cadou pana si centimetri din pielea mea daca vrei.. Dar asta nu inseamna ca tu trebuie sa ma iubesti inapoi. Pot sa inteleg si daca nu ma iubesti.

Ma enerva atat de rau incat imi venea sa-i lipesc o palma atat de tare incat s-o trantesc cu capul de perete. Nu suportam, ma seca groaznic cum mi se oferea pe tava, cum vroia sa imi apartina fara sa aiba nici macar o doza de egoism in ea, macar sentimentul vag ca ii apartin si eu. Ma enerva si mi-era teama ca daca ii zic ceva o sa urlu la ea si o s-o injur de toti mortii. Asa ca am tacut, uitandu-ma in tavan, fumand in continuare din kentul meu lung.

In seara aia in care am iesit pe usa, trantind-o, decis sa nu ma mai intorc niciodata, ma dusesem de fapt la ea sa ii dau cele cateva randuri, asezate in scrisul meu urat pe o foaie de caiet dictando cu spirala. Era deja cu cateva saptamani mult prea tarziu, dar eu ma duceam cu capul sus, mandru ca un cocos ca aveam de gand sa spun, o data in viata, ce simteam. Spuneam asa:

Si pana si eu inteleg ca ma iubesti atat de mult incat nu vrei neaparat sa te iubesc inapoi. E genul ala de dragoste despre care citeam in romane cand eram pusti si mi se parea o inventie de doi bani, un cliseu idiot. Si as vrea sa-ti spun ca te iubesc la fel de mult dar in mine exista germenul ala al egoismului care imi apasa pe atrii si nu ma lasa sa fiu niciodata altruist. Dar te iubesc. Te iubesc si totusi de vreau, mi-e sete de tine, de corpul tau, nu vreau sa fi a nimanui altcuiva in afara de mine.. Dar te iubesc, Raluca, iti jur.

prima: http://searching-in-vain.blogspot.com/2011/02/clor-mina.html

a doua: http://searching-in-vain.blogspot.com/2011/03/clor-mina.html

Neglijenta de la ora cinci

2011-04-20T21:40:00.005+03:00

Am o culoare noua

la par.

Se cheama 'asteptare';

ma face sa stau,

sa privesc orele lungi

care se scurg, se farama

in minute, in secunde,

in milisecunde si tot asa

pana cand se termina

tot oxigenul din lume.

Par frumoasa din cauza ei.

Pacat ca tu nu vrei sa o

observi. Sa ma observi.

Poem

2011-04-12T18:53:00.003+03:00

Ma faci sa sufar

la fel de tare ca

povestile

neterminate pe care

le gasesc scrise pe foi indoite

in manualele pe care nu

le folosesc.

Si eu te iubesc.

Sau..?

Violoncel I

2011-04-10T08:40:00.005+03:00

Exista momente in care nu se intampla nimic. Momente in care orase intregi parca stau suspendate intr-o stare continua de liniste, de nemiscare. Exista momente lungi si sticloase care nu fac decat sa treaca. Momente care vor fi uitate, despre care nu se va mai sti nimic.

Sa facem un exercitiu de imaginatie si sa ne alegem un astfel de moment: intr-o vineri seara calduroasa, lipicioasa, de inceput de august. O vineri seara trista si oprita in loc pe care nici macar stiuta apropiere a primei nopti din sfarsitul de saptamana nu o putea face mai buna.

Acum, continuam exercitiul acesta de imaginatie si ne gandim la o sufragerie cu doua ferestre inalte cat tot peretele, cu rame din lemn alb, deschise larg, astfel incat micile adieri ale vantului miscau perdeaua semitransparenta. Un parchet de o culoare deschisa imbraca intreaga podea a sufrageriei mentionate si pe parchetul acela doua picioare desculte apartinand unei domnisoare inalte si subtiri, stateau intinse.

Domnisoara inalta si subtire ajunsese, dupa ce petrecuse o zi intreaga spaland podele, frecand peretii baii si asa mai departe, la concluzia ca nu mai exista nimic de facut decat sa poarte discutii interminabile cu tavanul ei alb. Dar nici macar de asta nu avea chef, asa ca tot ce ii ramanea sa faca era sa stea intinsa asteptand sa treaca timpul.

Dar dedesubtul acestei sufragerii, cam cu 10 etaje mai dedesubt, la parterul aceleasi cladiri, se purta una din acele certuri care sunt auzite de vecini inca din fata blocului si care ii fac sa zambeasca cu subinteles atunci cand te vad. Dar, de ce sa mai povestim? Sa trecem la actiune:

-Ti-am zis o singura chestie, o singura chestie sa faci Robert, nici atat nu ai reusit?

-Dar de ce dracu' nu intelegi ca am ajuns acolo si era inchis?! Nu aveam de unde sa stiu ca fix astazi o sa fie inchis, dintre toate zilele in care ar putea sa fie inchis!

-Daca te-ai fi dus acum trei zile cand te-am rugat prima oara, n-ai fi gasit inchis si n-am fi avut discutia asta acum! Spune-mi ce fac?! Ce fac?! Am de facut un ditamai blatul de tort in forma de borcan de unt de arahide si nu pot pentru ca tu esti prost si ai uitat sa te duci sa iei forma!!!

Mentionam ca cei doi oameni care se cearta sunt Robert si Irina, care faceau peste cateva zile cinci ani de cand locuiau in apartamentul de pe strada Lalelelor numarul 3.

Dar nici macar ei nu sunt eroii povestii noastre. Eroina povestii noastre locuia un etaj mai mult si se numea Ana. Ana care terminase conservatorul si canta intr-o orchestra la violoncel, dar stia sa manuiasca atat pianul, vioara si flautul.

In seara asta plictisitoare si prea lunga de vineri, ea avea concert.

Ana era fericita.

Binge

2011-04-02T21:55:00.004+03:00

S-ar fi putut intelege daca ai fi fost in alta situatie. Asa pe bune ca nu inteleg de ce nu functionezi cum trebuie.

credeam ca daca o sa faci asta, o sa fie ok.. dar se pare ca nu.

UNATC

2011-03-20T20:50:00.002+02:00

As fi vrut sa am coaste pe care sa le impart cu tine in imbratisari lungi, din acelea de sticla pe care nu le dai oamenilor fiindca, ce-i drept, oamenii nu merita. Dar imbratisarile noastre s-au dus si s-au stins si a ramas intre ele, pierdut in eter, fum de tigara, suflat de amandoi. Fum de tigara pierdut de plamani, uitat de pachete de tigari cu scris negru..

Daca nici scrum n-a ramas, nici povesti, nici amintiri.. Da-mi o dovada ca ne-am intamplat. Da-mi o dovada ca au fost imbratisari, cand, lipindu-ne unul de altul, piele pe piele, am simtit ca pulsam, vibram.

Astazi cred ca nu cred ca existi. Ca ai existat vreodata... In capul meu, o suta de ani, am rulat pe retina niste amintiri imaginate, false, jucate un pic cam prost.

Si cred ca incepusem la tramvaiul care pleca din statie, cu mine in el, si pe scaunul ala eram atat de fericita, incat mi se parea ca toate lucrurile au sens.

Clor a-mina.

2011-03-14T21:05:00.007+02:00

-Stii, eu n-o sa mai traiesc foarte mult.

-De ce?

-Pentru ca o sa mor.

-Cu totii murim.

-Da, dar eu o sa mor in curand.

Poate ca ar fi trebuit sa ma panichez, auzind cuvintele astea venind din gura ei. Poate ca ar fi trebuit sa-mi sting tigara, s-o prind de umerii fragili si sa-i spun ca spune numai tampenii. Dar erau niste lucruri ciudate, calme, pe care ma facea sa le simt. Asa ca am intrebat, calm:

-Vrei sa mori?

-Da. Vorbea calm, de parca ar fi vorbit despre altceva, despre altcineva, nu despre lucrul asta care ar parea groaznic oricarei persoane care l-ar auzi.

-De ce?

-Tu nu intelegi. S-a ridicat in capul oaselor si m-a fixat cu o privire ucigatoare. Pentru mine lucrurile nu vor fi mereu asa. Parul asta, a spus apucandu-si o suvita din parul lung, nu va fi mereu asa de matasos si blond, soldurile astea vor pune pe ele kilograme si kilograme si sanii mi se vor lasa si nu voi mai fi frumoasa. Iar cand nu voi mai fi frumoasa, va fi la fel cum ii spunea lordul Henry lui Dorian Gray. Doar ca mie nu-mi va picta nimeni un portret care sa imbatraneasca in locul meu.

Nu spunea nici unul din lucrurile astea cu regret, nici macar cu o resemnare. Le spunea pur si simplu, de parca mi-ar fi vorbit despre cum ii plac ouale fierte de dimineata sau in ce cutie au venit pantofii ei preferati. Ma facea sa nu vreau sa o cred.

A trecut timp de atunci. Ea s-a ridicat, s-a imbracat in rochia ei alba si a plecat fara sa se uite la mine. Ne-am mai iubit de multe ori de atunci, uitandu-ne printre cearceafuri pana cand dimineata devenea atat de luminoasa incat nu mai puteam sa o ignoram. Dar nu voi uita niciodata ca atunci a fost prima data.. Si, daca stau sa ma gandesc, orgoliul meu n-ar fi acceptat niciodata sa iubesc o persoana asa de vanitoasa. Fiindca ea stia de ce era capabila si mie nu-mi placea.. Nu-mi placea deloc.

prima: http://searching-in-vain.blogspot.com/2011/02/clor-mina.html

Imi pare rau,

2011-03-10T08:21:00.002+02:00

Dar fizic nu sunt in stare sa scriu nimic. Practic, caile mele respiratorii sunt inflamate pana la plamani. Si am febra (37.5--care e mult avand in vedere ca temperatura mea normala rareori depaseste 36.3), care nu scade decat atata timp cat are algocalminul efect, dupa creste iar fara nici o problema.

Ma rog, substante ingerate zilnic:

1750 mg de amoxicilina
250 mg acid clavulanic
900 mg erdosteina
600 mg ibuprofen
1000 mg metamizol sodic

Si teoretic maine ar trebui sa fie ultima zi de stat in casa, dar ma dor toate cele si nu pot sa vorbesc. Deci, super.

What goes around

2011-03-09T13:51:00.004+02:00

Va veni un timp cand inima mea va bate mai tare in momentul in care imi va suna telefonul. Cand voi arde de dorinta de a fi tinuta in brate, sarutata pe frunte. Va veni un timp cand voi vrea sa fiu dorita.. Voi vrea sa fiu dorita si nimeni nu ma va vrea.

Si acum.. Cand atatia oameni vor sa-mi sarute umerii, sa-si plimbe mana prin parul portocaliu, sa ma tina de mana.. Nu-i vreau pe nici unul din ei.

Nu vreau in general.

Nu doresc.

Beauty queen of almost 18*

2011-03-06T18:36:00.004+02:00

Sunt rea, egoista, nesuferita si narcisista.
Si cu cat sunt mai rea, egoista, nesuferita si narcisista, cu atat mai mult ma apasa constiinta si se intampla chestiile astea.
Din fericire, urmele se estompeaza pana dimineata si eu pot sa ma prefac ca n-au fost acolo niciodata.

Esti un copil mic, Andule. Mic, rasfatat si crezi ca totul ti se cuvine numai tie.

*titlul e cu copyright Luna.. ea a venit cu almost-ul acolo.

I am flying

2011-03-04T18:11:00.007+02:00

on a star into a meteor tonight.

Scria in minte urmatoarea poezie in timp ce mergea cu picioarele desculte pe parchetul rece:

Daca imi spui..

Imi spui ca nu mai crezi,

ca nu mai ai rabdare,

ca nu mai vrei sa astepti..

Daca imi spui ca vrei sa pleci..

Pleaca si nu te uita inapoi.

Eu n-am sa iert niciodata

dorinta de a nu mai fi al meu.

Se ridicase de pe marginea de pat si, stand in pragul usii, si-a strans palmele in pumni si a facut efortul colosal de a se uita inapoi. El ramasese pe pat, uitandu-se la ea cu ochii mari, nedumeriti, pe jumatate plini de lacrimi si neintelegere. Si-a intors capul spre sufragerie si a dat tot aerul afara din plamani, simtindu-si tot corpul incordat.

O facuse. Plecase in sfarsit pentru ultima oara. Isi permisese sa se uite o data inapoi tocmai pentru a se asigura ca nu exista dorinta nebuna de a se intoarce in patul lui, de a saruta acelasi vis care nu avea sa se indeplineasca niciodata..

Orasul era greu. Al dracului de greu, ii simtea tot aerul apasand pe plamanii care ardeau, pe gatul uscat de lacrimi care vroiau si nu puteau sa vina. Isi dadea seama ca tremura cu fiecare pas pe care il facea, ca se apropia cumva din ce in ce mai mult de asfalt.

Si poezia.. Poezia se continua in capul ei in felul urmator:

Si oricat o sa te intorci,

sa te rasucesti,

sa ingenunchezi,

sa imi faci cadou inima ta

pe un platou frumos de argint..

Daca ai plecat o data,

a doua oara nu te mai intorci.

Si se gandea, in timp ce scria versuri imaginare pe care niciodata nu avea sa le puna pe hartie.. La finalitatea gestului facut. La finalitatea plecarii. Si nu se simtea nici fericita, nici usurata, nici trista.. Era oarecum neutra in legatura cu toata povestea asta.. Se gandea ca poate n-o atinsese inca, ca poate inca nu constientiza faptul ca a inchis pentru ultima oara usa din lemn greu, ca a coborat ultima oara doua etaje pe scari, ca a urcat ultima oara in troleibuz din acea statie.

Dar de fapt.. Tot ce crezuse ea ca e iubire, nu fusese decat sentimentul frumos de a tine pe cineva de mana, de care ii fusese atata dor.. Si nu stiu cand avea sa-si dea seama de lucrul asta.

Am scris asta pentru ca.. pentru ca..

flashvars="hostname=cowbell.grooveshark.com&songIDs=29108926&style=metal&p=0" allowScriptAccess="always" wmode="window" />

Martie

2011-03-01T14:43:00.005+02:00

Martie inseamna inchidere de carti, terminatul capitolelor. Martie inseamna acceptare. Dar nu va ganditi la o acceptare din aceea care suna mai degraba a resemnare. E o acceptare fericita.

Inseamna ca s-a indeplinit ce am zis la inceputul toamnei, inseamna ca am ajuns in sfarsit sa fiu, pe bune, zen.. Inseamna ca mi-am pierdut capul si l-am gasit.. Inseamna ca in cafeaua mea cu lapte de dimineata exista fericire..

Dar martie inseamna cel mai mult ca am un par ca un morcov. Va jur, asa arata! Dar, daca ceaiul de musetel va fi bun cu mine, la sfarsitul lui martie voi fi iar blonda.

O sa aprind un betisor parfumat in cinstea fericirii de martie!

Si ca sa nu ziceti ca nu mai scriu nimic.. Poezia pe care am scris-o, in stil eminescian(sau asa ar fi trebuit), pentru romana:

Nu sunt eu

Ai deschis fereastra,

Ai lasat soarele sa-ti mangaie

Pielea alba ca zapada

Si ai zambit intregii lumi;

Mai putin mie.

Ai fi cantat pentru fiecare piatra,

Ai fi vorbit fiecarui om,

Ai fi sarutat orice castana..

Dar pe mine nu.

M-am intrebat:

De ce ador pe acest demon?

De ce tanjesc aceasta piele?

De ce dintre toate..

Nu sunt eu?

You cling

2011-02-25T20:18:00.004+02:00

to the ways of my name.. when you touch the stone.

Dupa atatia ani, tot n-ai invatat ca nu e bine sa-mi promiti nimic fiindca o sa fac o tampenie mare si o sa te cred?

Vroiam sa stii ca ieri, spre deosebire de ce fa

c eu de obicei, am fost un adult responsabil si mi-am asumat responsabilitatea pentru ce am facut si ca e totul bine.. Apoi (pentru ca nu pot sa fiu mereu adult) am vrut sa fiu iar blonda si am cumparat blond deschis, cenusiu si nu mi s-au vopsit decat radacinile si tot ce nu avea henna si acum arat ca o varianta mult mai urata a lui Hayley Williams cand eu vroiam sa arat ca Pixie Lott.

cam asa:

Atat. Se pare ca in alt mod nu mai am cum sa dau de tine, decat daca scriu pe blog. Dar e ok, eu ti-am zis ca n-o sa vrei sa fi prietenul meu mereu.. Tu ai zis ca n-am dreptate.

Felicitari, andu

2011-02-23T17:31:00.000+02:00

Ai invatat sa ai grija singura de tine chiar si atunci cand esti atat de beata ca nu gandesti. Ai mai invatat si ca nimic nu e permanent, nici macar prietenii speciali.

Si mai ales, sunt dezamagita rau de tine, Andra, fiindca te-ai lasat prostita asa de usor. Dar macar ti-a trecut. E ok. Desi s-ar putea sa ai febra si sa fi foarte racita, ca tremuri toata de frig.

Clor a-mina.

2011-02-21T17:00:00.000+02:00

Ultimele zile au fost ca o inlantuire de fapte. Grabite, lovindu-se una in cealalta si incepand una din cealalta, fara ca o zi sa poata sa se termine inainte sa inceapa cea de dupa ea. Ultimele zile au fost incetosate si scurte si s-au rupt in bucati, bucati de dorinte si tipete, urlete, durere... Dar ma grabesc. Trebuie sa stiti mai intai cum am ajuns la zilele astea si, uitandu-ma inapoi, mi se pare inevitabil sa nu ma gandesc ca inceputul lor se datoreaza picioarelor mici, goale,cu unghii vopsite cu oja neagra, asezate timid pe parchetul proaspat spalat.

Statea in fata mea, in camasa lui, cu capul in pamant, rosie pana la urechi si imi venea in momentul ala sa urlu la ea si as fi facut-o, jur ca as fi facut-o, daca n-as fi stiut ca ar fi inceput sa planga in doua secunde si s-ar fi prins de tricoul meu, apoi ar fi inceput sa tremure din toate incheieturile, lucru care mi-ar fi topit inima si n-as fi putut sa ma abtin sa n-o iau in brate.

-Rezolva-ti problemele! I-am spus, printre dinti aproape, moment in care a ridicat ochii mari, conturati cu tus si m-a fixat cu o privire dintre acelea de copilas nemultumit.

-Dar le rezolv, ti-am zis ca le rezolv, ce crezi ca fac acum?! Se rastise si isi daduse seama de asta, pentru ca in momentul urmator si-a pus mainile la gura, una peste cealalta si a rosit.

-O sa le rezolv, iti promit, am venit aici ca sa rup ultimele lucruri care ne leaga. A spus, soptit, facand o pauza, pentru a trage mai mult aer in plamani. Stiu ca nu pare asa, dar iti promit ca pana diseara n-o sa mai am nici o legatura cu el, te rog sa ma crezi.

Am vrut sa-i spun ca nu o cred, cum sa cred ce-mi spune cand toate lucrurile imi arata ca n-are dreptate? Dar nimeni, nimeni sanatos la cap, nu ar fi putut in momentul ala sa spuna asa ceva. Vedeti voi, pe ea nu poti sa o urasti oricat ai incerca.. Te lasa complet dezarmat in momentele in care se uita in ochii tai cu ochii aia mari si albastri.

Am plecat, lasand-o in spate, sa-mi urmareasca fiecare pas pana cand am inchis in urma mea usa alba. Inca nu stiu daca s-a intors in patul lui sau daca chiar a terminat-o cu el, n-am apucat niciodata sa aflu daca era curvulita mica care-mi spunea Mihai ca este sau daca era persoana pe care o cunosteam eu.

Cine este ea, ma intrebati?

Se numeste sau, daca chiar a facut ceea ce mi-a spus ca o sa faca, se numea Raluca. Raluca Enescu. Despre cum ne-am cunoscut, cum s-a aprins lucrul asta intre noi, poate o sa povestesc altadata. Cert e ca am iubit-o si, de ce sa mint, inca o iubesc cu o intensitate care ma sperie fiindca nu stiu ce o sa fac. Dar, orice ar fi, in spate nu ma mai uit.

Cel mai bine

2011-02-20T20:57:00.000+02:00

se aproape plange pe canapeaua lui Simi.

Imi pare rau, pe bune.. Pe bune ca imi pare atat de rau ca nici nu stiu unde sa incep sa zic ca imi pare rau.

Imi pare rau ca am mintit. Si am mintit frate, am mintit din prima clipa cu o nerusinare care nu mi-a fost niciodata caracteristica. Imi pare rau ca am atatea probleme ca nici nu stiu unde incep si unde se termina.. Imi pare rau ca nu am gandit nici macar cat o gaina.. Imi pare rau. Pentru tot..

Si nu, nu ma astept nici sa ma ierti, nici sa-mi mai vorbesti vreodata.

Fiecare om greseste dar.. Dumnezeule, eu cand fac greseli fac greseli din acelea monumentale, care lasa niste cicatrice atat de adanci ca-ti vine sa mori gandindu-te.

Nu vreau sa ma justific.. Dar am crezut, am crezut ca daca mint cu voce tare o sa fie adevarat. Am crezut ca o sa-mi rezolvi tu toate problemele. Am crezut ca o sa fie bine. Dar eu sunt singurul om pe planeta asta pe care nu pot sa-l mint. Desi am incercat, am incercat.. jur.

Pentru cititori:

Empty bottles se va numi de acum inainte Andra asteapta. Pentru ca sunt mereu punctuala si ma gasesc mereu asteptand pe cineva. Apoi asteptand autobuzul la sase dimineata, cand ingheata pietrele de frig si urechile mele sunt rosii, asteptand sa ma trezesc, sa adorm, sa respir, asteptand sa dau teste, sa-mi iau carnetul.. Dar mai ales, ma gasesc mereu intr-o asteptare sa mor. Si sa cresc. Dar mai ales sa mor. Si toate lucrurile pe care le fac.. sunt in asteptarea asta. Nu fac decat sa astept.

sa va spun ceva despre mine

2011-02-18T19:23:00.000+02:00

pentru mine s-au facut gesturi mari: mi-au fost scrise povesti, au fost raniti alti oameni, au fost parcursi kilometrii multi si intregi, ore in tren, bani multi aruncati aiurea si au fost pierdute lacrimi si s-au sfasaiat inimi in urma lucrurilor pe care le-am facut. si nu numai asta, dar am avut puterea sa bat din palme si sa mi se aduca lumea la picioare.

de ce sa sufar, de ce sa plang, de ce sa am depresii cand toate lucrurile astea s-au intamplat din cauza mea? cand pot sa insemn atat de mult pentru oameni fara sa incerc sa fiu altceva decat eu, andu, andra, an?

25 septembrie-30 decembrie

2 februarie-18 februarie

cele doua depresii ale mele.

nu mai ai voie niciodata sa-ti plangi de mila, andu. nu vezi ca nu ai de ce?

cat despre pauza.. continua, continua pana cand o sa simt eu ca pot sa scriu din nou si nu mai vreau sa justific nimic. scriu pentru mine, nu pentru voi.

hiatus

2011-02-17T10:02:00.002+02:00

in momentul asta sufletul meu cauta povesti. si le gaseste.dar mainile
mele, creierul meu nu le pot scrie.
ceva timp nici nu voi mai incerca sa scriu povesti.. cu cat incerc mai
mult, cu atat imi dau in cap mai mult si imi fac mai mult rau.
nu mi s-a mai intamplat niciodata pana ieri seara sa nu pot sa termin
o poveste. colac peste pupaza, era si tema pentru teatru. aveti
rabdare cu mine, va rog mult.

Surescitare

2011-02-16T19:48:00.002+02:00

Asa ma simt acum.

Dirt defiant, broken bones.

2011-02-02T21:25:00.000+02:00

Stii cum e, cand ai atata fericire in oase incat simti ca o sa pleseasca in oricare dintre momentele urmatoare? Ziua aceea nu era una din zilele acelea. Era o zi cu o durere de frunte care ameninta sa se imprastie in restul capului, o zi cu o foame din aceea groaznica pe care nici cartofii prajiti cu mult cascaval pe ei nu puteau sa o invinga. Era o zi urata, in care ploaia batea fara jena, cu putere, in geamul inchis ermetic. Era o zi ce se anunta a fi groaznica, dureroasa, lipsita de ceai.

In ziua aia, se imparteau puterile cerului muritorilor: unii puteau sa ploua, altii puteau sa ninga iar unii, cei mai norocosi, cei mai fericiti, unii din ei puteau sa iubeasca. Stii tu, sa iubeasca, sa sarute pe frunte, pe par, sa inchida ochii cand autobuzul intra in pasaj--cand pamantul se despica, se inoada, se pierde. Asa se imparteau puterile nemuritorilor. Desigur, mai erau si cei care puteau sa fulgere si cei care puteau sa tune, mereu nevoiti sa ii urmareasca indeaproape pe cei care stiau sa fulgere, sa nu cumva sa rateze momentul. Dar oamenii care puteau sa fulgere si puteau sa tune, oamenii care puteau sa fie soare, oamenii astia nu conteaza cu adevarat pentru ca in ziua aia ploua.

In ziua aia ploua si oamenii care puteau sa iubeasca se iubeau in voie, purtand cu ei, in cafeaua fierbinte, in ceai sau in ciocolata calda, o bucata mare de soare, pe care o imparteau celorlalti oameni care stiau sa iubeasca si se formau asa, cercuri de oameni care puteau sa iubeasca. Iti dai seama, in cercurile alea, fericirea era maxima, puteai sa o vezi: artificii colorate care sareau, sareau in toate directiile pamantului.

Dar ce vreau sa spun de fapt, e ca in ziua aceea in care ploua, in care se impartisera, pe buna dreptate, toate puterile cerului, exista intr-o camera portocalie, undeva, o fata carea nu putea sa ploua, sa ninga, sa fulgere sau sa iubeasca. Cei patru pereti se apasau pe sufletul ei, care nu mai incapea in atata carne cat avea pe ea si simtea pur si simplu nevoia sa se imprastie imprejurul ei. Si pielea ei.. Pielea ei mirosea a tigari stinse si puse din nou in pachet si avea gust de pasta de dinti, din aceea dulce, pentru dinti sensibili. Si fata asta nu putea sa faca nimic, decat sa priveasca de dupa geam atata fericire si numai ea, numai ea din toata lumea de pe pamantul asta nu putea sa fie fericita.

Dar oamenii plouau, ningeau, iubeau in continuare. Treceau pe langa ea, tinandu-se de mana, in perechi tumultoase care se pierdeau la capete de drum, si n-o vedeau, n-o auzeau; era ca si cum n-ar fi existat niciodata.

Nu vreau decat sa stiti ca mi-am facut cartofi prajiti. Cu cascaval si piper.

La dracu'!

2011-01-30T23:44:00.000+02:00

Cred ca..

Cred ca am nimerit in mijlocul unei chestii la fel de complicata si imbarligata cum era chestia mea. Si mai cred.. Mai cred.. Ca acum eu sunt in rolul ala naspa.

Ca de obicei, Andra, esti o prostuta.

Sorry me, sorry you

2011-01-26T23:18:00.000+02:00

uite ca o fac si pe asta.

sa stii ca nu mai sunt asa de fraiera si dependable cum am fost dintotdeauna.

ti-am dat deja prea multe sanse si deja incep sa intru in dispozitia aia in care miserupismul e la cote maxime.

n-o sa-ti dau sanse mereu, sa stii, asa ca daca as fi in locul tau, as avea grija fiindca nu exista atat de multe andu out there dispuse sa indure toate cacaturile fara sa se enerveze.

I choke on the smoke

2011-01-23T20:42:00.002+02:00

-Ard de dorinta, ma intelegi? Nu mai pot, nu mai pot nici macar sa respir fara sa simt durerea asta in stomac, care ma prinde, ma inmoaie, ma innoada. Te vreau atat de tare, incat simt ca o sa plesnesc daca nu te am! De ce nu vrei sa-mi raspunzi? De ce dracu' nu te uiti in ochii mei? De ce dracu' taci de parca tu n-ai simti la fel, de parca tot ce iti spun acum e o tampenie mai mare decat capul meu?! De ce, de ce dracu?!

N-a avut nimic mai mult de zis. Privirea suprinsa, speriata, spunea totul: Ca un prost, a spus tot ceea ce avea pe inima, tot ceea ce stransese in aceste luni de iad continuu. Ca un prost, ramasese cu ochii in lacrimi in fata ei in timp ce ea nu isi dadea seama nici macar ce sa spuna; ea nu avusese nici macar cea mai mica idee in legatura cu lucrul asta.

-Tu nu ma iubesti.

..Tu nu ma iubesti.

...Tu nu ma iubesti.

….Tu nu ma iubesti.

Se repetau cuvintele, haotic in mintea ei, ieseau printr-o ureche si intrau prin inima, prin ochii verzi plini de lacrimi, prin parul blond plin de durere, se lipeau de carne si ramaneau acolo si dureau atat de tare incat nici cuvintele, nici reactiile, nimic nu putea sa explice. Dar, nu dureau cuvintele propriu-zise ci adevarul lor. Adevarul lor adevarat care nu putea sa fie preschimbat in absolut nimic. 'Tu nu ma iubesti.' O deductie logica, nu foarte greu de facut si totusi, pentru amandoi dintre ei insemna o fatalitate, de parca pamantul se despica in doua in momentul acela si ei ramaneau inauntru, fara sa mai poata iesi vreodata.

Se rupeau. Amandoi se rupeau. El se rupea de durere, din inima, din atriul stang, pentru ca intelegea cu adevarat, din reactia ei, din ochii goi, intelegea adevarul. Iar ea se rupea, se rupea din cap, de parca se intunecase toata lumea in momentul acela, pentru ca nu vazuse, nu voise sa se intample asta. Pentru ca era o fatalitate, un sfarsit, o moarte pentru amandoi.

Si acolo, pe asfalt, iubirea neimpartasita, in varful ei cel mai de jos, cel mai dureros, cel mai abisal, cel mai, cel mai, cel mai... Acolo, acolo se intampla, ca o durere din acelea pe care o simti in stomac cand nu stii de ce iti vine sa iti rupi toate oasele din corp, sa te lovesti de tot ce gasesti, doar ca sa nu mai simti. Acolo. Acolo. Acolo. Cu o durere de cap si cu una de inima.. Cu pasi care se indreptau in directia opusa, cu lacrimi.

Apres moi, le deluge. II

2011-01-15T21:19:00.001+02:00

David mi-a trimis o scrisoare:

'Eminescu spunea 'ca te-am iubit atata, putea-vei tu sa ierti?'.. Ca te iubesc, Catia, ca te-am iubit tot timpul si in fiecare secunda.. Ca mi te-am daruit tie cum n-am facut-o pentru nimeni, niciodata.. Ca te-am adorat,deget cu deget, fasie de piele cu fasie de piele, sarut cu sarut? Ca te-am ranit atat? Ca mi-am batut joc, fara sa vreau? Ca te-am calcat in picioare?
Ca te iubesc.. Catia.
Te iubesc.
Si ti-as cere de un milion de ori sa ma primesti inapoi, mi-as aduce sufletul la picioarele tale, sa-l intind pe pamantul pe care tu calci in fiecare zi, doar de ti-ai aduce aminte cat de mult ne-am iubit printre cearceafurile tale care miroseau a iasomnie. Doar daca m-ai lasa sa iti explic, macar un pic, ce a insemnat Ioana.. Ca n-a insemnat nimic si iti jur.. Iti jur pe tot ce am mai scump, pe viata mea, pe sufletul meu.. Ioana nu era nimic. Nici macar nu stiu ce a fost in capul meu.
Te rog, macar sa ma asculti, sa iti vorbesc in fata.

David.'

Mi se face greata cand citesc randurile astea. I-am raspuns. I-am spus:

Eminescu a mai spus si: 'Singura mea ruga-i uitarii sa ma dai'. De ce nu faci tu asta? De ce nu ma lasi in pace, sa ma vindec asa cum merit? Chiar te astepti sa cred toate tampeniile astea pe care le-ai scris? Crezi ca nu stiu ca stai la Ioana? Ea stie ca mi-ai scris scrisoarea asta? Ca ai spus despre ea ca nu inseamna nimic pentru tine?
Esti patetic. Ar trebui sa iti ard toate lucrurile pe care le-ai lasat aici in apartament. Sa le arunc pe geam, sa-ti bag chitara in cada, sa sfasai cartile tale preferate, sa-ti las un cocktail Molotov sub masina. Nici n-ai idee cate lucruri meriti si nu fac nici unul dintre ele si ar trebui sa fi recunoscator pentru asta. Va invit pe amandoi sa ma lasati dracului in pace.
Si poate, poate daca chiar m-ai fi iubit cu adevarat, ai fi meritat un raspuns mai decent. Dar crezi ca eu nu stiu ca tot ce vrei tu sa faci e sa posezi? Ca m-ai avut pe mine la prima bataie din palme si nu ti-a ajuns si ai avut nevoie sa o ai si pe Ioana? Ca ai stiut ca e o provocare pentru tine, fiindca era tocmai cea mai buna prietena a mea?
Poate voi putea candva sa pun mana din nou pe pianul pe care v-ati tras-o.

Catia.

In caz ca nu mai tineti minte, am scris povestile Ioanei,a lui David si a Catiei.

Povestea lui Heinz Biderman.

2011-01-08T22:10:00.000+02:00

A fost o data ca niciodata, acum atat de mult timp incat pana si Dumnezeu a uitat, peste sapte mari si sapte tari, un orasel mic de tot. Oraselul acela (si era oras, va promit--avea asfalt si apa potabila!) era construit dintr-o mana de case, doua magazine si un singur bloc ce avea 3 etaje si 10 apartamente.
La etajul trei al blocului acela, in apartamentul cu numarul noua, locuia Heinz. Heinz Biderman. Era un om inalt si batran.. Dar nimeni nu stia exact cat de batran era pentru ca toata lumea din oras mereu si l-a amintit in starea lui actuala: parca nu imbatranea, dar parca nici nu fusese vreodata tanar. De asemenea, pe langa faptul ca Heinz era batran, era si singur. Nimeni nu stia de ce era singur fiindca, va jur, era cel mai bun om din tot orasul, poate chiar din toata tara.
Se spuneau multe, cum ca ar fi iubit o fata tanara care l-a parasit pentru un altul si de atunci fata i s-a slutit, ochii i s-au adancit in orbite, parul i s-a albit.. Asa ca a fugit din marele oras in care locuia ca sa se adaposteasca intr-un loc unde nimeni nu-l cunostea, unde nimeni nu putea sa arate cu degetul rusinea pe care o simtea. Dar el nu vroia niciodata sa recunoasca acest lucru.. Radea cand auzea vorbele aruncate in vant de catre femeile care stateau la porti in toate zilele de vara si barfeau. Spunea: In viata mea, n-am iubit decat un singur lucru si nu a fost om.
Despre Heinz se mai pot spune un milion de lucruri, dar de dragul lungimii, ne vom opri in fata unei zile de iarna, o zi dintre acelea care iti indeasa frigul prin mijlocul oaselor, folosindu-se de tot felul de instrumente care mai de care dureroase. Se intampla ca era Ajunul Craciunului si Heinz, inalt cum era si neras, isi impodobea bradul in albastru si argintiu, purtandu-si puloverul rosu preferat. Mirosea in aer a mar si scortisoara si fericirea era in sufletul lui imensa pentru ca, intre noi fie vorba, el iubea Craciunul.

Acum sper ca intelegeti de ce, a doua zi de dimineata--cand au venit colindatori, tot orasul s-a mirat de plecarea subita a lui Heinz Biderman fara sa lase nici macar un bilet, o soseta, sau macar mobila din apartamentul sau. In urma lui nu ramasese decat mocheta visinie din hol.

It's too late

2011-01-07T20:03:00.000+02:00

for you and your white horse to come around.

Andu, Andutu, Andra. Vreau sa-ti amintesti mereu cum te simti acum.
Vreau sa iti spun ca niciodata n-am fost mai mandra decat sunt in momentul asta de tine. Ai fi putut sa alegi calea usoara. N-ai ales-o si e cea mai buna alegere pe care ai facut-o vreodata. Ai dreptul sa fi cea mai fericita persoana pe pamantul asta.. Zambeste cum stii tu mai frumos, cu obrajii rosii.

Va jur, a fost exact ca intr-un film. EXACT ca intr-un film!

Pe o nota mai putin legata de dragoste si chestii, am trecut pe sector la olimpiada.. Nu numai asta, dar am avut al doilea punctaj la clasa a11a. Clapping is in order.

Caderea de calciu

2011-01-04T15:02:00.000+02:00

un singur cuvant: vreau.

La multi ani

2010-12-28T13:31:00.001+02:00

28 DECEMBRIE.
asta inseamna, BOOM! recapitulare.

anul asta vreau sa va spun ca a fost perfect. desi am plans o gramada, cu lacrimi de crocodil, desi mi-a fost tradata increderea, desi am fost inselata, desi am reusit perfomanta de a vomita pe stomacul gol, lucru pe care nu-l doresc NIMANUI!.. desi am avut cam 2 caderi de calciu fiindca nu prea mai mananc..
a fost un an perfect pentru ca desi s-au intamplat atatea lucruri, acum trag linia cu:
45-46 de kilograme(de la 53 din vara.. si eu as vrea sa ajung pe la 40-41)
prieteni noi, multi prieteni noi, in care pot sa am incredere si carora pot sa le spun lucrurile de care mi-e frica, problemele pe care le am si tot asa
un ceainic!!!
3 perechi frumoase de tocuri inalte
o lampa de birou
2 diplome de best delegate la cele 2 mun-uri la care am fost anul asta
amintiri multe si frumoase, in special din vara in care ne plimbam prin cismigiu si ne muscam mana reciproc(da, eu si cu tine, SONIA!)
3 de 10 la informatica (cei care citesc blogul din clasa a9a stiu ca eram VARZAA la info)
un 9 la franceza, care de unul singur imi pune eticheta de 'SUCCESS' pe semestrul asta
stiu sa fac stelute, inimioare si cocori din origami
m-a lasat MAMA--stiti voi, MAMA--sa merg la Iasi doar cu Ema!! plus ca ma lasa sa fac revelionul in alta parte

2011, vreau sa:
wow, surprinzator, nu vreau decat atat 40-41 de kilograme (implying a tiny waist).. restul imi ajunge, sunt fericita.

va pup si va urez la multi ani fiindca nu cred ca o sa mai scriu pana in 2011.

nota de subsol: nu, n-am nici un fel de probleme cu capatana, de vreau sa ajung la 40 de kilograme, sunt pur si simplu foarte mica de statura (1.54)

Ho-ho-ho!

2010-12-25T10:00:00.001+02:00

Pai, nu vreau decat sa va urez Craciun Fericit tuturor!

Stiu ca de obicei fac wishlist-uri in perioada asta, dar am primit cam tot ce imi doream(asa e, am un ceainic). Un singur lucru mai lipseste.. dar pana la urma, boys come and go.

Oricum, vreau sa va multumesc foarte mult ca imi cititi blogul, nici nu stiti ce surpriza mare a fost pentru mine sa verific, in joaca, stats si sa vad ca mai mereu am avut peste 1000 de vizite, mai ales in lunile in care nu scriam si cred ca sunt sanse ca acum, in decembrie, sa depasesc 1500. Nu stiti cat inseamna asta pentru mine.

Deci, Craciun fericit! Sper sa fiti la fel de fericiti ca mine cand am descoperit cata lume ma citeste si de asemenea, va doresc mult ceai, multa cafea, multa ciocolata si, mai ales, multe imbratisari si sarutari.

Va pup!

Lay your body down

2010-12-22T22:19:00.000+02:00

next to mine.

Simt ca ma disip. Ma imprastii. Imi simt stomacul imediat in gat, gata ca tot continutul lui (care intre noi fie vorba, nu inseamna decat doua felii de paine) sa iasa afara, sa vomit. Si toata repulsia asta pe care o simt vine dintr-o singura discutie lunga si dureroasa pe marginea ta de pat.
-Stii, cateodata chiar as vrea sa te iubesc. Si sa ma iubesti inapoi. Intelegi?
Tu taceai, taceai si te uitai in gol.. Sincer nici nu stiu daca ma auzeai.
-Ar fi cel mai usor asa. Daca tu m-ai iubi pe mine, stiu ca m-ai iubi exact in felul in care as merita sa fiu iubita. Intelegi ce vreau sa spun? M-ai suna exact atunci cand trebuie sa fiu sunata, mi-ai spune sa mananc, m-ai pune sa ma cantaresc in fiecare dimineata si daca as avea mai putin de 45 de kilograme, m-ai pune sa mananc mancare din aceea gustoasa pana la Dumnezeu care are calorii cu gramada si eu ti-as spune ca nu, ca vreau sa am picioare subtiri si sa nu am burtica deloc si mi-ai spune ca sunt proasta si ca oricum n-am burtica si sunt frumoasa si slaba si nu trebuie sa ma infometez deloc. Apoi, m-ai suna dimineata sa fii sigur ca n-o sa beau cafea si ai avea grija sa ai mereu la tine fiole de calciu pentru cand ma albesc la fata toata si simt ca tremur si genunchii mei sunt moi si pur si simplu nu ma mai tin pe picioare. Si nu te-ai supara cand m-as supara degeaba sau cand as incepe sa plang din prostii sau cand mi-as varsa nervii pur si simplu pe tine fiindca nu intelegi? Cateodata mi-ar veni sa te urasc. Si m-ai iubi, stiu ca m-ai iubi cu toata fiinta ta la fel cum si eu te-as iubi cu fiecare centimetru de piele pe care il am si mi te-as darui tie in intregime fiindca stiu ca m-ai merita. Si ne-am plimba dimineata sa simtim aerul rece apoi am merge sa bem ciocolata calda si am fi amandoi fericiti.
Am facut o pauza si mi-era tare frica sa ma uit la tine.
-Ar fi perfect daca ne-am iubi noi doi. Dar eu nu pot sa te iubesc si nici tu nu poti sa ma iubesti. Ar fi prea greu pentru amandoi sa trecem peste atatea bariere ale societatii si am arata monstruos impreuna oricum. Cati ani ne despart pana la urma? 10? 11? Prea multi. Asa ca am sa raman aici, sa-l iubesc pe el orbeste asa cum numai eu pot sa iubesc. Si sa imi vina sa mor de fiecare data cand nu pot sa-l sun si sa vreau sa vorbesc cu el in fiecare zi si sa-i spun tot ce mi se intampla si cum mi se face rau si cand imi vine sa mor. Iar tu... Tu ramai acolo, cu sotia pe care oricum n-ai iubit-o niciodata, in viata ta care urla atat de mult a rutina incat stiu, iti vine sa plangi cateodata.
Si acolo, pe marginea patului tau, am simtit pentru prima oara regretul acela adevarat, care te mananca de viu cu fiecare celula pe care o ai in corp. Un regret pentru timp, pe care imi venea sa-l injur atat de mult! De ce nu esti tu in liceu? De ce nu sunt eu mai mare? Un regret pentru lege care te-ar condamna daca m-ai iubi.. Un regret pentru parintii mei care te-ar vrea mort si pe mine m-ar da afara din casa.. Un regret pentru mine, pielea mea, corpul meu, care ar simti numai dezgust daca te-ai apropia de mine. Un regret pentru toate circumstantele astea care ne-au facut sa stam amandoi pe pat si sa ne uitam la parchet. Fara ca iubirea noastra sa paraseasca irealitatea cuvintelor.

We'd rent a little world,

2010-12-15T19:28:00.000+02:00

have a little girl.

Si ca durerile care se impart, se taie, de disipa, a plecat si el. Ca durerile care se uita, ca durerile pentru care se iau medicamente, asa ramasese in urma lui lumea, goala pe dinauntru si frumoasa pe dinafara, ca nectarinele zemoase in care gasesti cate un vierme urias.
Si-mi amintesc zilele alea atat de acut, incat cateodata ma trezesc pur si simplu plina de durere si imi aduc aminte. Imi aduc aminte atat de perfect, incat simt pana si mirosul aerului din ziua aceea, pana si textura tricoului lui, pana si felul in care cadea lumina prin fereastra.
Cred ca asta inseamna sa suferi. Sa suferi cu adevarat atat de mult incat simti fiecare celula din corpul tau tanjind asa cum se intampla la dependentii de droguri. Sa simti cum intri in sevraj, cum nici cafeaua nu mai are acelasi gust.. Sa renunti, pur si simplu, la mancare zile intregi, pana cand simti greutatea ta atat de mica incat incepe sa te zboare vantul pe strada.. Sa lesini de durere, de plans.
Si toate astea in conditiile in care esti constient.. Esti constient ca pana la urma, persoana n-a meritat niciodata.

Dar poate ar trebui sa incep cu inceputul.
Inceputul e ca locuiesc intr-un oras mare, plictisitor, butucanos, scump. Inceputul e ca ne-am cunoscut intr-o zi in tramvai si mi-a cerut numarul de telefon in joaca.
In toti cei trei ani pe care i-am impartit, l-am ajutat sa scrie. I-am spus, mereu: scrie, iubitule, scrie. A scris. A scris, cuvant cu cuvant, tot jurnalul meu. L-a publicat.
Asta e inceputul.
Si sfarsitul.. Sfarsitul e ca a plecat.. Dupa ce, folosindu-se de jurnalul meu, a ajuns sa fie S. pe care il cunoasteti cu totii, ca carui carte ati savurat-o cu totii pana la ultimul cuvant.

Asa merg cateodata chestiile in viata.. Nu?

2010-12-15T15:40:00.000+02:00

I need help.

..and no one can see it.

Flipped

2010-12-12T15:07:00.002+02:00

This movie is totally worth seeing.

Leapsaaaa

2010-12-11T22:27:00.002+02:00

Am primit de la Dionis o leapsa scurta si tare draguta despre carti.

1. Ati folosit vreodata o carte la altceva decat lecturat ?

Mai ales manualele.. Pe post de suport de cana de cafea fiindca mie-mi place sa imi beau cafeaua la televizorul cel maaare din sufragerie si pe masuta din sufragerie avem un fel de fata de masa alba si se supara mama daca vars cafeaua pe ea.

2. Vi s-a intamplat sa cititi vreo carte doar pentru ca o citise persoana iubita ?

Am citit o carte pe care a citit-o si fosta mea mare iubire. Jurnalul nu stiu cum nu stiu ce al unei adolescente de 16-15 cati ani avea tipa. Dar nu am citit-o din cauza ca a citit-o el ci doar pentru ca o avea o fata la scoala si am zis heei, carte porno! Hai s-o citesc. Nevertheless, am citit-o in trei ore in care ma plictiseam.

3. Ați avut vreodată prejudecăți care să vă împiedice să citiți o anumită carte?

Mai, n-am suferit Baltagul inca de dinainte s-o citesc, dar cu chiu cu vai, cu pauze lungi, cu 'doamne, ma enerveaza Vitoria Lipan!!' am reusit s-o citesc si eu pe toata. Da, stiu, par foarte inculta cand zic chestia asta, dar sa stiti ca eram clasa a saptea si chiar n-am suferit cartea aia! Si sustin sus si tare ca nu e o carte care trebuie facuta in clasa a opta!

Deci da:D

Lalala scoala lalala

2010-12-10T19:53:00.005+02:00

Vreau sa iau acest spatiu de blog si sa vorbesc despre olimpiade. Fiindca azi, dupa o suta de ani, am mers si eu la o olimpiada.. La romana. Honestly, nu eram deloc pregatita si am avut un subiect care mie mi se pare de dezbatut, dimensiunea religioasa a existentei si am scris prea mult si am cam deviat de la subiect si the point is.. Nu trec mai departe.
Continuand, vreau sa va spun de ce nu merg eu de obicei la olimpiade (and God knows, I have the resources). Cand eram in generala in clasa a 8a am mers si eu la olimpiada la romana. Good, am facut super bine! Ce-mi zice profa? "Tu ai luat nota de trecere, dar eu nu vreau sa te trec fiindca scrii urat". Da, vorbesc serios, exact asta mi-a zis. Asta era problema profei mele de romana, ca o fac de ras. Chiar a mai zis chestia asta, cand mergeam sa dau examenul de bilingv, ca eu ma duc sa fac scoala de ras cu parul meu ROSU (fiindca da, eu sunt rosie in cap din clasa a 8a nu ca toate tipele pe care le vezi acum roscate fiindca e 'culoarea anului'). Ma rog.

Ideea e ca vreau sa va vorbesc despre Cosbuc. Liceul Cosbuc, adica. Gen, Colegiul National Bilingv "George Cosbuc". Noi suntem niste oameni foarte destepti (bine, nu ne uitam la viitoarea mea nota din teza de la mate, da?). Singura noastra problema e ca noua ni se rupe de scoala. Serios, abia ne ridicam din pat sa venim la ore, de ce dracu' sa mai depunem si efortul sa invatam si MAI ALES de ce dracu' sa depunem si efortul IN PLUS sa mergem la o olimpiada? Adica, trei sferturi din oamenii din clasa mea au notele pe care le au fara sa invete. Eu sunt mai silitoare decat restul de obicei. Imi fac mereu temele la franceza si la info.. La restul, mai rar asa. Oricum, ideea e alta. Ma enerveaza oamenii care ne considera un liceu slab sau un liceu de oameni prosti. As vrea sa va spun ca exista o diferenta intre 'prost' si 'dezinteresat'. Ne doare-n cot, dar asta nu inseamna ca nu putem. Si as vrea sa va spun o chestie: desi noi n-avem medii extraordinar de mari, pana acum nimeni, absolut nimeni in clasa mea nu a ramas corigent si nu existau medii sub 8(medii generale, adica). In conditiile in care pe noi ne doare-n cot de scoala.
Si mai e ceva: noi suntem mai mult interesati de activitati extrascolare( si nu ma refer neaparat la vodka, iarba si tigari) decat de the actual school.

Si daca vreti o dovada de cat de destepti suntem, baby, urmatoarea: la inceputul clasei a 10a stiam 0 franceza.. Pe parcursul anului n-am invatat deloc. Acum, de cand a inceput a11a nu numai ca am un 8 dar sunt capabila, cat de cat, sa port o conversatie.
So, suck on that.

Post scris la super oboseala, deci probabil ca nu sunt foarte coerenta, dar eu cand sunt obosita am logoree si n-am cu cine sa dezbat chestia asta.

Later edit: Cand am citit textul sa vad daca am greseli, m-am dus frumusel in dex sa caut cuvantul logoree fiindca prea suna ca si gonoree si mi-era sa nu credeti ca sunt contagioasa sau ceva de genul fiindca, serios, nu sunt desi am probleme cu calciul, cred, si nu prea mananc de felul meu dar asta nu cred ca e contagios. Oricum, gonoreea e STD deci nu prea se ia. Intelegeti voi.
Frate zici ca sunt beata, asa am scris chestia asta. Trebuie sa dorm!
Later Later edit: Eu stiam ce inseamna logoree, n-o luati asa, doar ca nu eram sigura si nu poti sa fi sigur mai ales cand esti asa de obosit, coaie uite ce se intampla cand bei 2 cani de cafea si dormi super putin. scrii posturi dubioase pe blog.

Now the lights are out,

2010-12-08T20:58:00.000+02:00

I discover she is sleeping with another.

-Tu stiai!
Statea pe asfalt, cu picioarele la piept, fara sa-i pese de faptul ca oricine ar fi putut sa se uite sub rochita ei scurta si avea pantofii cu toc inalt langa ea, plangand. A ridicat ochii spre mine, ochii mari si negri care ii impodobeau fata alba mai frumos decat ar fi putut-o face orice fard; dar acum ochii aceia erau plini de lacrimi si inconjurati de rimelul curs in asa fel incat imaginea ei parea oarecum patetica. A repetat, cu vocea ca a unui copil mic care nu primeste o bomboana: Stiai!
Puteam sa spun multe: Nu, nu stiam, iarta-ma, stiu cat de rau iti face, promit ca o sa repar. Dar adevarul e ca stiam de la inceput si nu numai ca stiam dar am impins-o de la spate cu un fel de pornire pe jumatate malefica, asteptand cu sufletul la gura deznodamantul doar ca sa stiu cum avea sa reactioneze in fata acestui lucru.
Privindu-ma cu ochii in lacrimati, am vazut pe fata ei realizarea aceea pe care o au oamenii inainte sa moara: s-a oprit din plans subit, s-a indreptat din coloana si mi-a aruncat o privire dintre cele mai mirate. Apoi, fara rasuflu, fara sa se lungeasca, a spus: Ai facut-o special.
Ai facut-o special.
Ce puteam sa spun mai mult decat spusese ea? O facusem special, intentionat. Dar ce puteam sa spun atunci, orice care ar fi putut sa ajute situatia? Nici o scuza, oricat ar fi fost de bine gandita sau spusa, nici o scuza nu ar fi putut in nici un fel minuscul sa indrepte lucrurile. Asa ca de ce sa ma obosesc sa spun ceva? Am tacut.
Tacerea mea i-a dat raspunsul de care avea nevoie asa ca s-a ridicat in cele doua picioare, m-a privit cu un dispret cum nu mai intalnisem niciodata la ea si, ridicandu-si pantofii de pe trotuar a plecat fara sa-mi spuna un cuvant.
Mai putin melodramatic decat m-as fi asteptat, fara sa spuna 'e si tacerea un raspuns, sa stii' si sa-si aprinda o tigara, asa cum mi-am imaginat mereu. Fara sa planga in hohote, fara sa se agate de mine si sa-mi spuna o chestie lacrimogena cum ar fi 'spune-mi ca nu e asa, spune-mi!'. A plecat pur si simplu.
Dezamagirea a fost mare la privirea strazii goale. Dar mai mare.. Mai mare a fost golul pe care il lasase acolo, asa cum n-am crezut niciodata ca o sa fie, un gol dintre acelea cele mai goluri care daca stau sa ma gandesc bine, n-a trecut nici macar acum.

On saturday night,

2010-12-07T18:49:00.001+02:00

They're running for the shadow

'Si daca ar fi sa mor, sa ma rupi in cat mai multe bucati si sa ma imprastii peste mare, ca in filmele sentimentale la care plangeam mult cand eram copil, si daca ar fi sa ma dispers, sa ma transform in fire de praf care ajung sa se confunde cu asfaltul ud in noptile de august dulce, si daca ar fi sa imi smulgi inima din piept, sa-mi desfaci coastele, pana cand nu mai pot sa respir.. Nici macar atunci, nici macar asa, nu ar durea mai mult decat tot vidul asta pe care l-ai cauzat.
Nu mai pot sa iubesc din cauza ta. Si cu toate astea, oricat de mult mi-as dori, nici macar sa te urasc nu pot. Nu mai imi dai voie sa simt nimic. Nici vioara mea, scumpa mea vioara, nici pe ea nu mai pot s-o ating, sa-i simt arcusul in degetele subtiri, sa-i simt mirosul de lemn vechi, gol, sa-i aud sunetul subtire care imi face pielea de gaina.. Impreuna cu inima mea, cu dragostea mea, cu care ai plecat fara sa te uiti macar inapoi, fara sa-mi arunci un 'Imi pare rau, te-am iubit', impreuna cu toate astea, mi-ai furat si darul de a canta la vioara.
Si daca nu ating vioara, cine sunt eu?
Te-am iubit. Te-am iubit atat de mult incat s-a transformat in nebunie si cand m-ai lasat sa te astept in Gara de Nord timp de doua ore, repetandu-mi incontinuu ca te vei intoarce, ca trenul tau are o intarziere.. Cand m-ai lasat acolo, s-a dereglat ceva in mine, atat de rau, incat stiu ca niciodata n-o sa-mi revin in totalitate. La fel ca bonlavilor de leucemie care intra in remisie, imi va lipsi mereu ceva.
Asa ca in loc sa trec prin restul vietii goala pe dinauntru ca un mar stricat, am ales sa nu trec deloc.'

Randurile stateau scrise in plicul intors cu fata in jos pe biroul de lemn, in timp ce Vlad saruta gatul fetei pe care o cunoscuse in seara aceea la barul de vizavi... In timp ce ea ii desfacea nasturii camasii, in timp ce ei traiau atat de intens.. In timp ce o persoana, undeva, murea din cauza lui.

nota din partea lui andu: imi pare foarte rau, dar de cand n-am mai scris, mi-am cam pierdut naturaletea, si talentul meu care fusese un picut slefuit acum e cam butucanos, ca un lemn care asteapta sa fie transformat in vioara. asa ca ma scuzati ca ce am scris nu prea are un inceput, nu prea are un sfarsit si arata de parca ar fi fost scrisa in clasa a cincea. si ca e atat de scurta

Honorable chairs, distinguished delegates

2010-12-06T15:39:00.000+02:00

Am fost la Iasi.
A trebuit sa merg pana la Iasi si sa ma intorc doar ca sa imi dau seama cat de fraieruta pot sa fiu.
Mi s-a spus ca sunt draguta, mi s-a spus ca sunt slaba (si da, s-a folosit cuvantul slaba, nu doar 'nu esti grasa'), am si.. cucerit pe cineva, intr-un fel, am vorbit tare mult, am fost un delegat tare activ! Am jucat urmatoarea carte si.. a fost frumos.
Pentru oamenii care vor trece prin Iasi, sau cei care sunt din Iasi si n-au fost niciodata in Arte, TREBUIE sa mergeti! Si daca mergeti sa cereti: Tequilla Sunrise, Tequini, Brain Damage si B 52. :D
Si cu ce m-am intors din Iasi? *warning: voi fi narcisista*In afara de o dimploma de best delegate si in afara de un ditamai ego si parerea ca sunt foarte foarte draguta si bineinteles, in afara de durerea in gat, m-am intors cu multa, multa inspirate.
Draga anonymous, ai dreptate.. Doar pentru ca nu mai iubesc pe cineva, n-ar trebui sa renunt la scris.
So yeah, this is my official return to Empty Bottles! :)

Vreau doar sa zic..

2010-11-30T22:57:00.000+02:00

mi-e groaznic de dor.
parca mi-era mai bine la 53 de kilograme, toata un zambet, cu fericirea in suflet si cum puteam atunci, doamne, cum puteam atunci sa transform un singur cuvant in povestea cuiva!
acum am ajuns sa am caderi de calciu, sa numar pe degetele de la o mana mesele dintr-o saptamana si nu mai pot, nici sa ma pici cu ceara, sa mai scriu ceva.

cred ca, prin procesul asta prin care am trecut de curand (adica, citeam 'Invitatie la vals' si, pe la sfarsit pe undeva mi-a trecut prin cap sa ii trimit lui cartea, fara adresa, subliniind partea aceea in care spunea cat de mult l-a iubit mihaela pe el, cat de mult inca il iubea.. si am realizat, apoi, cu gustul ala amar ca nu vreau sa trimit cartea, ca nu mai exista nici unul lucru care ma mai lege de el.. ca nu mai simt asa.) cred ca.. nu mai pot sa scriu.

sper sa pot, candva, sa mai astern cateva ganduri pe hartie.. altfel, nu stiu ce sa ma fac.

17

2010-10-03T20:08:00.000+03:00

am ajuns sa nu mai vorbesc cu nimeni despre nimic, nici macar despre lucrurile care dor, care ma deranjeaza.
cine-i asta? nici macar n-o cunosc.

mi-am adus aminte

2010-09-20T22:14:00.000+03:00

stii, pentru tine am calcat un juramant.
sper ca esti fericit.

lalala

2010-09-04T01:31:00.001+03:00

Nu, nu ma intorc miraculos pe blog, fac o leapsa.
3 fraze despre vara asta.

1. nu am avut niciodata atat de multa lume in jurul meu care sa aiba atata incredere in mine si atatea sfaturi bune. :D
2. pana la urma, persoana care m-a facut cea mai fericita, persoana dupa care am plans 3 luni anul trecut, a carui defecte am refuzat ca o prostuta sa le vad pana ieri mi-a aratat cat de adevarata e faza cu 'what starts sweet ends bitter'.
3. am avut zile in care n-am mancat pentru ca nu puteam sa inghit absolut nimic si zile in care am baut pe nemancate si dimineata am vomitat doar suc gastric.

vara trecuta:

1. am tot plans dupa said person de la nr.2 crezand ca e harul divin si eu sunt proasta
2. am avut probleme cu fierea si mancam o data la 3 ore numai chestii sanatoase (adica, salata si carne facuta la gratar)
3. am baut bere, m-am dat aproape in fiecare zi cu barcutele si am plans mult, mult de tot.

In concluzie: fata de vara trecuta mi se pare ca vara asta a fost plictisitoare si s-a terminat mult prea repede. Dar si vara asta a avut farmecul ei pentru ca am 4 prieteni noi si super!

am 17 ani si tot mi se pare ca cea mai frumoasa varsta e 16 ani. dar o sa fie ok pentru ca stiu sigur ca orice ar fi, orice trece. :)

this scar is a fleck on my porcelain skin.:)

N-am revenit, sunt doar nostalgica

2010-06-25T20:39:00.000+03:00

Daca simt ca nu mai pot sa scriu nici macar trei randuri de cuvinte imbinate prin lacrimi...
Daca am aranjat haosul, dezordinea caracteristica mie...
Daca nici macar nu reusesc sa-mi dau seama ce simt acum, ce as vrea sa simt, ce nu pot sa simt...
Daca ma tem de o prostie...
Daca mi-e frica sa pierd o persoana.. O persoana! Eu, atat de unica si de libera si neconventionala...
Daca am invatat sa merg pe tocuri de 10 centimetri fara nici o problema...
Daca am inceput sa renunt la ce cred eu pentru cineva...
Daca am inceput sa cresc....
Daca am inceput sa ma simt singura...

Pot sa spun ca mai sunt andu? Andu aceea pe care o cunoasteti toti, cu lucrurile caracteristice, cu rr-iala, cu
impiedicatul, cu unghiile pe jumatate sterse?
Pot?

apropo, am 17 ani.

DNR

2010-03-15T20:42:00.000+02:00

17 ani și trei bătăi de inimă.Nu vreau nimic mai mult, nici măcar bucați lungi din pielea ta albă..Nici măcar o mână. nici măcar inima ta propriu-zisă. Nici măcar atât.
Așa ca te rog sa te ridici de pe scaun și să dai drumul haosului pe care il ții închis in cămeruța pe care tu o știi ca și inima ta. Te rog deschide-ți atriile si inchide-ți ochii și vorbește. Vorbește până când pământul se desface și cerul începe să cadă în bucăți de praf de dorințe sfărâmate de tălpi care nu vor să ierte.
Dezlănțuie asta, așa cum știi tu mai bine și mai dureros. Dezlănțuie ani întregi de lacrimi smulse doar de dragul unor ochi frumoși. Dezlănțuie, ca un uragan de dorințe neîndeplinite, de furie înecăcioasă, eșuat aruncată în locuri puțin luminate pe care ai putea să juri că le-ai uitat.

Dezlănțuie asta. Rău. Dureros. Fatal.

Do not resuscitate.

Și nici măcar nu încerca să oprești secundele ce urmează pașilor mei aruncați aiurea pe nisip. Nici măcar nu încerca să mă prinzi de cot.. Nici măcar nu încerca să mă întorci din drum. Nici măcar atât.
Nu încerca pentru că am 17 ani și trei bătăi de inimă și nu vreau nimic mai mult de atât. Nu vreau nimic mai mult pentru că nu e nimic mai dureros și mai fatal decât bătăile de inimă fără inima care le oferă și nimic mai trist decât ani fără persoană. Și doar știm amândoi că mie îmi plac tragediile la fel de mult cum îmi place frișca peste tarta de mere.
Hai, dezlănțuie-ți haosul, crestează scoarța pământului până la lacrimi și smulge copaci din rădăcină.
Trage firul, închide cortina și stinge lumina.

D.

No hesitation. No delay. II

2010-03-13T20:48:00.001+02:00

De ce Ioana? Pentru ca a fost firesc. A aparut la usa mea cu o cutie mare in brate, gafaind din cauza celor cinci etaje.
-Nu merge liftul. A spus printe gurile de aer pe care le lua, lacoma, de parca s-ar fi terminat aerul daca nu-l respira atunci.
-Intra, Catia trebuie sa ajunga... E inca la scoala.
A intrat timid in apartamentul meu, carand cutia cu carti groase si prafuite. A intrat impiedicandu-se de prag, agandu-si parul de o culoare nedefinita de cuier. Atat de simplu a intrat Ioana in viata mea.
De ce am inceput asta?
De prost, as putea spune..Dar ma tem ca nu pot s-o regret pe ioana decat in prezenta Catiei. A fost usor... Cam la fel de usor ca saruturile pe care mi le-a dat prima oara: pline de vina, de spaima, de 'Dumnezeule, nu pot sa cred ce fac!'. Usor. I-am atins mana cu degetele si am plimbat-o usor e antebratul ei. Mi-am apropiat buzele de urechea ei si i-am spus, soptit: 'esti frumoasa.'
Doua saptamani. Timpul necesar pentru ca jocul nostru sa ajunga la o conlcuzie. Jocul nostru. Venea in fiecare dimineata la Catia, isi aprindea o tigara cu degetele tremurand si vorbea. Uneori injura, o data a si inceput sa planga. De fiecare data, aducand cafeaua sau apa minerala, vodka intr-una din zile, incercam sa ma apropii de ea. Incercam si de fiecare data rosea si se oprea din vorbim. Atunci, ma uitam la Catia, speriat, de teama ca poate observa ce vreau sa fac. Ma calmam in zambetul ei care-mi spunea ca nu stiu ce vreau, ce incerc de fapt sa fac. Dar ma opream. Ma opream vazand-o pe Catia cu privirea ei sincera, cu zambetul care arata o singura gropita.
Totusi, a venit si dimineata in care Catia nu era acasa. Dimineata in care i-am deschis Ioanei usa si am lasat-o sa intre, constient fiind ca de data aceasta n-am sa ma opresc.
Firesc. Asa mi-a parut totul.

Blue lips

2010-03-13T20:32:00.000+02:00

So yeah, I guess I'm growing up now. Heading for an office. Heading for a husband. Heading for annoying children and heading for a suit.

Azi mi-am cumparat prima pereche de pantofi. Cand am realizat asta, m-am dus si am dat pe gat o mana de chestii-asemanatoare-cu-bonibon-aduse-din-frankfurt-de-o-matusa. Nu vreau sa cresc un xerox.
I need someone to tell me I'm unique and special.

Alice! You're back.

2010-03-11T20:22:00.000+02:00

Fata se ridica, isi aranjeaza rochia alba si incepe:
21 de grame. 21 de grame rosii ce inmagazineaza un singur fum de tigara si doua buze.
21 de grame. 21. DOUAZECI.SI.UNUL.DE.GRAME.
Grame.
[pauza]
In grame se masoara valoarea sufletului tau in care ai avut atata grija sa inghesui batai de inima, maini reci si lacrimi. Grame..Nu kilo, nu deci.. Grame. Pur si simplu.
Fata se aseaza si continua lectura cartii groase cu coperti albastre.

Hai, ridica-te, te rog. Ridica-te dracului o data si joaca tu rolul tau. M-am saturat sa iti tot spun replicile, pe de rost, ca un copil mic care a invatat o poezie despre toamna si cauta orice prilej sa o spuna.. Ah, stai, asta am fost eu.

Percy se ridica si incepu sa se plimbe alandala prin camera cu pereti roz. Imi venea sa ma ridic si sa-i dau o palma! Atat de impertinent mi se parea, plimbandu-se cu pantofii lui scumpi pe covorul meu ieftin... Vroiam sa ma ridic si sa-i dau o palma dar am stat acolo, cu ochii lasati in pamant, fara sa fiu capabila de a-i spune ceva.

Te rog scoate capacul pixului si spune-ti tu povestea. Persoana asta intai a devenit grea si incomfortabila. Parca manecile imi sunt mici, soldurile prea largi si imi ajunge pana la genunchi! Tu nu vezi ca nu mai incap in povestea ta?

Here's to you and your lover IV

2010-03-05T22:51:00.003+02:00

Jur ca durea ingrozitor.

Jur ca durea atat de tare incat tanjeam sa-i spun, sa stie.. Asa ca am facut inimaginabilul: am luat cutitul si mi-am crestat, pe o portiune de 3 centimetri, pielea de pe bratul stang. Durere. Durerea adevarata, a carnii. Durerea care-mi facea sufletul sa amuteasca sub lama cutitului rece. Durerea care avea sa ma opreasca din a ridica receptorul in turbarea vinei mele.
Mi-am luat sufletul meu mut si am deschis usa in care statea David cu zambetul lui imbatator, cu gropitele lui perfecte, cu ochii lui albastri superbi. In momentul in care a inceput sa-si plimbe mana, cu privirea ingrijorata, pe bratul meu stang, am simtit ca se face o gaura in mijlocul podelei si eu cad. Am simtit ca raman fara aer in plamani.. Am simtit ca raman fara aer in plamani pentru ca jur, a fost singura data cand, privindu-l am putut sa citesc o urma de sentiment indreptata spre mine in ochii lui reci.
-De ce-ai facut asta, Ioana?
Inima. Cald. Aer. Fara. Gresie.
Am ajuns cumva in pat, cu un bandaj alb sub cotul stang si capul lui pe umarul meu. Pot sa spun cu certitudine ca acel moment a fost cel mai fericit moment din viata mea. Eu si David n-am stat niciodata in pat, impreuna.. N-am stat niciodata, cap langa cap, sa respiram acelas aer superb.
Nu m-am putut abtine si mi-am dus mana dreapta prin buclele lui negre, sa fiu sigura ca nu visez, ca ce se intampla nu era doar un vis in timpul lesinului. Proasta, Ioana! Ai fost proasta. Nu ai putut sa te multumesti cu faptul ca era acolo, a trebuit sa te asiguri.. Esti proasta. Si-a ridicat capul si am simtit in privirea lui cum totul incepea sa se intoarca la normal: Am simtit cum privirea lui se racea treptat, cum grija era inlocuita de dorinta..
Am simtit si tot ce am facut a fost sa implor prin gesturi. Prin desfacutul camasii lui, prin sarutatul gatului, prin faptul ca am inceput. Am implorat si lui nu i-a pasat.. La fel ca la inceput, la fel ca de fiecare data.
S-a ridicat, dureros... Si-a pus camasa si a inceput, mai rau si mai ingrozitor sa-si inchida, pe rand, nasturii. Si-a lasat pachetul de Dunhill negru, in care mai erau doua tigari pe masuta de langa usa si, la fel ca de fiecare data, a inchis usa in urma lui fara sa primesc macar o privire.
Am ramas cu gustul amar al noului meu viciu.. Gustul amar al singurului lucru care de aici inainte are sa-mi dea tot ceea ce imi doresc.

Original sin.

2010-03-04T18:59:00.000+02:00

I'm the hero of the story, don't need to be saved.

Imbata podeaua, te rog. Imbat-o si pleaca dracului de acolo, pentru ca simt ca nu mai pot sa respir.Simt ca nu mai pot sa respir si nici sa ma ridic, e prea cald si asfaltul a inceput sa mi se muleze pe langa maini...Am inceput sa devin una cu asfaltul.
Hai, te rog aprinde-ti o tigara si deschide o sticla de vodka si taci, pana cand simti ca nu mai poti sa respiri si nici sa-ti cresti firele de par. Imbata poadeaua aia o data ca sa putem sa continuam povestea ca la inceput.

888

Vezi tu, problema nu e ca ai incetat sa imbeti podeaua sau sa-ti aprinzi tigara. Problema e ca am inceput, usor usor sa ma transform in asfalt. Am inceput sa ma transform in asfalt si oamenii au inceput sa-si lipeasca guma de mine, sa-si stinga tigara pe rana mea deja desfacuta, infectata.. Oamenii au inceput sa-si lipeasca guma, sa-si arunce ambalajele din plastic peste sufletul meu caruia, in ultimul timp, a inceput sa-i cam lipseasca un picior.

Asa ca, vezi, e timpul sa imbeti podeaua cum stii tu mai bine. Sa imbeti podeaua si sa ma ridici de aici, de pe asfalt si sa-mi dai inapoi piciorul pe care l-ai furat cand nu ma uitam pentru ca amandoi suntem constienti de faptul ca e oribil sa-i amputezi cuiva sufletul in momentul in care persoana respectiva sta in genunchi. Suntem amandoi constienti de faptul ca nu-ti sta bine daca nu stingi o tigara fix in ranile mele, doar ca sa ai grija de ele... Suntem amandoi constienti ca in ultimul timp, de cand am devenit asfalt, doare mai rau.

Nu scriu la persoana intai, iti scriu tie. T.I.E.

Nu am nevoie sa ma salvezi, dar ai putea sa ma ajuti putin spunandu-mi cine esti.

He never ever saw it coming at all...
It's alright...

Astenie de primavara

2010-03-01T21:10:00.000+02:00

e prima zi de primavara.
e prima zi de primavara
si eu nu pot sa ma gandesc.
eu nu pot sa respir, eu nu pot.

e prima zi de primavara
si as vrea sa nu taci.

Apres moi, le deluge.

2010-02-26T20:45:00.001+02:00

Imi invart buricele degetelor pe cearceaful de bumbac, care inca mi se pare cald. Imi invart degetele si nu ma pot abtine din varsatul unei lacrimi. O singura lacrima. Refuz si voi refuza intotdeauna sa-mi dau voie sa vars mai mult decat o lacrima pentru ceea ce s-a intamplat. Refuz si voi refuza intotdeauna sa fiu afectata de un imbecil si tipa pe care o fute.
-Catia, esti vulgara!
-Vulgara? Tu de duci, o futi pe Ioana.. Ioana care intra in casa noastra, priveste dormitorul nostru, Ioana careia ii dau tigari in fiecare sambata si ai curajul sa imi spui ca sunt vulgara?
In mintea mea alearga imaginile cu ei doi impreuna. Ioana.. Ioana, curva dracului! Dintre toate femeile din lume de ce tocmai pe Ioana? De ce o alta femeie, de la inceput?
-Catia, te rog asculta ce am de zis..
Urasc calmul lui David. Il urasc. Il detest. Mi-as dori macar sa inceapa si el sa planga si sa sparga ceva. Sa se aseze dracului in genunchi si sa-mi spuna ca-i pare rau... Doar pentru ca eu sa pot sa-l calc in picioare. Oare si curva aia se enerveaza atat de tare cand il vede asa de calm?!
-Catia.. Pe tine te iubesc.
Imi vine sa-l scuip. Imi vine sa-l scuip, sa-i dau un pumn in gura si sa-i zic sa se duca dracului o data si sa ma lase in pace. Cine dragului se crede?!
-Catia, te rog, zi-mi ceva..
Acum, aici, auzindu-i tonul vocii, rugator.. Vazandu-l cum ma implora din priviri sa-l iert, acum, aici am in mana sufletul lui. Stiu ce vreau sa fac cu el.
-Sugi pula, fraiere. Zambet.

Deschid ochii in soarele puternic de dimineata. Azi trebuia sa fie o zi perfecta, in care eu si David am fi mers la cumparaturi in Real. Javrele alea doua m-au impiedicat sa cant Bach o data cu cafeaua si apoi sa ies la alergat sub florile care cad.

Am inceput povestea Catiei cu momentul asta si o sa o continui din momentul asta.. Povestile lui Davis si Ioana raman tot unde sunt ele acum.

No hesitation. No delay.

2010-02-22T20:44:00.000+02:00

E usor sa dai nume unor lucruri. Iubire, atingere.. Insel. E usor sa spui cuvantul, sa pui stampila, si sa treci peste ca si cum n-ar insemna decat atat. E usor si te face sa uiti cat de complicate sunt lucrurile de fapt.
In una din zilele astea, jur, ii voi spune. Ii voi spune oricat de mult va durea pentru ca stiu ca merita sa stie. Stiu ca merita sa stie si, mai mult, stiu ca merita sa termin dracului si sa n-o mai ranesc atat. Stiu ca merita, stiu ca ar trebui sa incetez sa fac prostiile astea..Dar nu ma pot opri.
-Ai dormit bine?
Tace. Tace si ma priveste cu ochii ei caprui, stersi. Ma priveste si in privirea ei vad atat de multe lucruri pe care mi-as dori sa le ating, sa le simt... Sa le am.
-Ioana?
Isi indreapta privirea catre mine, intr-o miscare scurta si schiteaza un zambet. Acolo. Zambetul ala plin de durere, plin de toata ura si toate dorintele ei din ce in ce mai rele la adresa mea. Acolo, lucrurl ala e ceea ce face momentele noastre speciale. Ne uram. Intr-un mod special.. Ne detestam.
-Unde crede ca esti? Dumnezeule, ii ador vocea cand se trezeste.
Imi adun tot calmul, toata puterea pe care o am pentru a spune ce am de spus.
-Nu inteleg de ce tii mereu sa stii asta.. De ce vrei sa stii intotdeauna ce face ea?
-Pentru ca o iubesti. Soptit. Soptit si totusi avand un volum atat de tare incat a zguduit peretii albi, simpli.
-Plec...I-am spus ca ajung inainte de patru. N-as mai fi suportat inca o clipa in camera ei.

Catia deschide usa cu un zambet mare in ochii ei negri. De fiecare data cand ma intorc la ea dupa o vizita la Ioana, jur.. Ma simt cel mai jegos om de pe pamant.

David, Catia si Ioana vor avea fiecare povestile lor. Fiecare cu titlul, melodia si sentimentele lor.

Here's to you and your lover III

2010-02-17T21:50:00.000+02:00

'Acum, poti sa-ti ridici pantalonii si sa pleci. Poti sa te ridici, sa-ti treci o mana perfecta prin parul ondulat, sa-ti pui tricoul negri, sa-ti inchizi blugii si sa nu te uiti inapoi in timp ce inchizi usa aia cretina pe care o inchizi de fiecare data.
Vreau sa nu-mi vorbesti, David. Vreau sa nu imi vorbesti in timi ce imi saruti gatul, in timp ce mana ta se plimba pe sanii mei, in timp ce aluneca pe langa buric. Vreau sa nu-mi vorbesti cand te ridici, cand te uiti cu ochii aia albastri cu gene lungi si sclipirile lor meschine. Vreau sa nu-mi vorbesti cand iti lasi amprenta in camera mea rece si impersonala.
Vreau, David, sa nu vorbesti in momentele care raman intre noi doi si atat. Te iubesc, David. Fa asta pentru mine.'

Stiu pe de rost ce am scris cu literele mele rotunjite si inghesuite. Stiu pe de rost si, totusi, nu-mi pot lasa mainile sa deschida singurul loc in care numai el imi poate gasi biletul. Nu-mi pot da voie sa nu-i mai aud vocea cand, cateodata, imi spune din greseala Catia.
-Deci, cum ti se pare?
Ma intorc, debusolata, si privesc in ochii negri si mari, care ma privesc incantati de noul ei dormitor.
-Ma gandeam sa fac peretele din spate rosu, dar nu cred ca ar fi mers cu ceilalti.. E mai frumos asa, lila, nu?
-Da, spun incercand din tot sufletul sa schitez un zambet, sa nu ma dau de gol. Sa nu il dau de gol.
Auzim usa deschizandu-se si ne intoarcem, instinctiv amandoua. Acolo, in pragul usii dormitorului lor sta David. Acum, David o saruta pe frunte pe ea si ma priveste cu privirea lui goala. Jur, ar fi trebuit sa devina actor, atat de dureros de goala e privirea lui pe care mi-o dedica in momentele in care nu suntem singuri. Atat de dureros de goala si de sireata, atat de usor ascunde ceea ce se petrece intre noi. Ma omoara privirea aia.
-Am facut cafea. Vocea lui perfecta, tonul cald, pot sa simt pe pielea mea cum o priveste pe Catia.. Simt pe pielea mea atat de acut si dureros.. La fel ca fiecare atingere pe care o primesc din partea lui.. La fel cum mana lui aluneca pe bratul meu. Ma arde privirea lui calda la fel cum ma arde faptul ca nu primesc atingerea lui dureroasa.
Ei doi. David si Catia.
Se tin de mana, isi arunca unul altuia priviri calde, pline de dragoste.. Se saruta pe gura, dorm impreuna..N-am dormit niciodata cu David. Ii provoc atat de multa sila incat nici macar nu vrea sa doarma langa mine.
Ma doare atat de mult sa ii privesc! Simt fiecare atingere dintre ei doi ca o lovitura de cutit incins.. Arde, arde si doare atat de tare incat nu pot face nimic. Nici nu ma pot bucura macar de faptul ca bricheta--cu care ea isi aprinde tigara ei Virginia Slims cu degetele alea lungi si subtiri de chitarista--a stat pe noptiera mea doua saptamani ingrozitoare, ce au parut mai degraba doi ani..Doua saptamani de dragoste pentru ei, pe care le-au petrecut in Barcelona.
David i-a spus ca a uitat-o acasa.

Close to nothing at all.

2010-02-10T21:02:00.000+02:00

Imi dau jos bluza, sutienul si blugii. Imi desprind pielea de-a lungul bratelor in fasii lungi si albe 'ca spuma laptelui'. Rad in sinea mea datorita expresiei si continui. Imi dezlipesc carnea de pe oase, smulang vene si artere, rupand capilare, distrugand muschi. Imi smulg , rand pe rand, oasele degetelor, coastele, picioarele si bratele. In final, imi scot inima, sursa a tuturor durerilor..Intacta, perfecta.
Raman cu sufletul. Sufletul meu pe care il scot afara, in nerusinarea, in goliciunea lui. Sufletul meu fad, sters. Sufletul meu care nici macar urat, slut, nedemn nu este. Oricine poate iubi un suflet frumos, multi pot iubi un suflet crud, distrugator. Dar ma tem ca nimeni nu poate iubi un suflet fara rani, dar care nu este nici frumos. NImeni nu-mi poate iubi sufletul.
Astfel, il iau cu mine si il duc, nerusinat, gol, curat ca lacrima si plictisitor ca dracu', la usa lui si il asez pe prag. Imi daruiesc sufletul pe care nu il vrea, fiind condusa de o singura dorinta: aceea de a-mi urati sufletul. Dorinta de a-l mutila, de a-l face observabil.
'Tine, i-am spus, ai sufletul meu.'
El rade. Eu plang. El taie in sufletul meu cu cele mai rele cuvinte din arsenalul sau. Taie crud, rece, fara remuscari.
El rade, eu plang.
El pleaca, eu imi culeg sfletul taiat, ranit si, mai gol si nerusinat decat oricand. Imi plimb sufletul prin oras, sperand sa atraga priviri..Sperand sa atraga trairi.
Daca sufletul meu nu poate fi frumos, am ales sa fie mutilat, dureros. Am ales ca sufletul meu sa atraga mila sau fascinatie pentru cicatricile lui de razboi. Am ales sa am o rana vie pe post de suflet.
Doar asa.

M.L. 1965

2010-02-06T21:38:00.003+02:00

Te nasti din nimic. Din nimic. Pe nimic. Pentru nimic. Din cauza nimicului. Nimic. Nimic. Nimic.
Te nasti din nimic si esti un nimeni.

Acum ca am stabilit asta putem sa continuam sa discutam despre cum drumurile au incetat sa mai ocoleasca padurile si au inceput sa le taie de-a dreptul in doua. Drumuri nebune! Drumuri nebune, catastrofale, drumuri cretine.
Cum poti sa te uiti asa la mine si sa taci ca o statuie?
Cum poti sa te intorci si sa ocolesti trotuarul doar ca sa nu calcam pe aceleasi pietre?

Nimeni, nimic. Nimic, nimeni.

Acum ca te-ai intors de sapte ori pe acelas drum, putem sa discutam despre cum iti intorci stomacul si pierzi podeaua de fiecare data cand saruti. Podea proasta! Podea proasta si naiva pe care o invarti pe degete asa cum stii tu mai bine.

_________________

Poftim.

Asta esti tu si asta e ce faci cu mine.

Hai, spune-mi cine esti. Spune-mi cine esti pana cand nu mai poti sa respiri, pana cand iti plesnesc plamanii si ti se invinetesc buzele. Spune-mi cine esti si apoi rupe-mi o mana si transform-o in vioara.
Acum, spune-mi ce simti. Spune-mi ce simti pana cand sangele inceteaza sa mai cada din atrii in ventricule, pana cand inima ti se desface. Spune-mi ce simti apoi smulge-mi parul si inveleste-te cu el.

Nimic. Nimeni. Nimeni. Nimic.

Spune-mi cine esti. Spune-mi ce simti. Spune-mi cu cine.

Here's to you and your lover II

2010-01-26T22:18:00.000+02:00

Aproprierea lui miroase a capsuni si frisca. Aproprierea lui vine impreuna cu o apasare usoara pe umarul meu gol.
Aproprierea lui e dureroasa, meschina si superficiala.
Aproprierea lui are gust de ea.

David se ridica usor si isi trece degetele prin parul lui ondulat si negru, perfect. Zambeste in fata oglinzii si se intoarce cu fata lui perfecta spre mine.
-Ai dormit bine?
Glas perfect. Tonul vocii cald si primitor, zambitor. Mi se face rau cand il privesc..Cat de perfect e, atat de perfect, atat de superb si incanatator... Atat de greu de atins, atat de greu de avut.
-Ioana?
Ma trezesc ca din betie si schitez un zambet scurt. Il urasc pe David. Il urasc atat de mult incat, uneori, ma ia durerea de stomac...Atat de mult incat cateodata, doar cateodata, mi-as dori sa-i tai degetele lui superbe, sa-i smulg inima lui perfecta.
-Unde crede ca esti? Vocea mea plansa, ragusita..Vocea mielului caruia i-a retezat capul fara sa schiteze nici macar un gest.
-Nu inteleg de ce tii mereu sa stii asta.. De ce vrei sa stii intotdeauna ce face ea? E calm. Mi se face greata in fata calmului lui.
-Pentru ca o iubesti. Am soptit ultimele cuvinte, sperand din tot sufletul ca daca nu le-a auzit, daca nu s-au auzit tare in camera mea goala si impersonala, nu sunt adevarate.
David tace. Tace ca un pradator.. Tace si stiu ca a auzit ce am spus. Tace pentru ca stie ca daca recunoaste adevarul, voi incepe sa plang si, Dumnezeule, stiu cat de mult dezgust ii provoaca sughiturile mele.. Lacrimile mele.
-Plec..I-am spus ca ajung inainte de patru.
A spus-o ca si cum i-ar fi spus-o unui prieten. A spus-o de parca n-am facut dragoste inainte de asta. A spus-o rece, impersonal.
Sunt o proasta. Sunt o proasta si nu pot sa-i dau drumul. Ma mananca, ma roade dragostea pe care i-o port, ma manananca faptul ca pentru el nu sunt nimic mai mult decat o curva.. Ma roade faptul ca se intoarce de fiecare data, cu zambetul lui meschin la ea.
Tanjesc sa-l ating. Tanjesc atat de mult incat de multe ori imi parchez masina in fata blocului lui si ii privesc cum intra in scara tinandu-se de mana..Il privesc cum o saruta pe frunte, cum nu ma saruta pe mine niciodata pe frunte.
David. David are un nume perfect, o voce perfecta..Doua buze pline perfecte. David o iubeste pe ea si David se intoarce intotdeauna la ea, lasandu-ma pe mine sa ma intind pe locul gol de langa mine.

Happy you're gone

2010-01-24T22:30:00.000+02:00

In clasa a IX-a mi s-a spus sa scriu despre dragoste. Am scris despre dragoste, fara sa realizez ca pana in momentul in care dragostea nu se sfarseste, nu poti scrie despre ea.
Ce inseamna dragostea?
Dragostea e oribila. Dragostea te face sa fii atat de orb incat sa nu realizezi nici macar lucrurile care te privesc in fata. Dragostea te face sa te dezbraci de orgoliu, de sentimente, dragostea te joaca pe degete si te manipuleaza astfel incat poti sa faci inimaginabilul.
Ce am facut eu din dragoste?
Mi-am dat jos, bucata cu bucata orgoliul. Sunt gemeni pana in strafundul oaselor si totusi, din dragoste, am implorat. Am implorat,am plans, am rugat, am fost obsedata de un singur gand: imbratisarea calda, sarutul timid, strangerea de mana a unei singure persoane.
Din cauza dragostei, am fost dispusa sa urc intr-un tren si sa sarut buzele care erau, deja, ale altcuiva.. Eram dispusa sa fac singurul lucru pe care il detestam, eram dispusa sa repet singura greseala monumentala pe care o uram, pe care o regretam cu toata fiinta mea. Din cauza dragostei, am plans pana cand n-am mai putut sa plang, pana cand n-am mai avut aer in plamani.
Dar dragostea e, de asemenea, superba.
Pot sa jur ca nu exista nimic mai frumos decat senzatia pe care o ai in momentul in care tii pe cineva de mana. Nu e nimic mai superb decat saruturile pe care le primesti pe par si pe frunte... Nimic mai frumos decat sa tii minte mirosul unei persoane si sa te inconjori cu el, in fiecare dimineata.
Nimic nu e mai bun pe lumea asta decat momentele in care realizezi ca exista cineva,acolo, care chiar te iubeste. Cineva care se trezeste dimineata si primul lui gand e ca tu existi...Cineva pentru care tu insemni tot.
Iubesc sa iubesc si ma simt bine ca, in ciuda lucrurilor prin care am trecut, inca mai cred in iubire. Ma simt bine ca sfarsitul a aproape trei ani nu a insemnat si sfarsitul credintei mele in dragoste. I'm a hopeless romantic.
Si, chiar daca nu ma cunosc, imi pare bine ca tot dragostea m-a facut sa realizez cat sunt de puternica.. Cum nu exista nimic peste care nu pot sa trec... Cum intotdeauna exista un sfarsit fericit, ca in basme.. Chiar daca el se arata greu si tarziu si te gaseste singur. Desi, cred ca cineva nu e niciodata in totalitate singur.
Dar, poate.. Pentru ca n-am simtit niciodata ca nu pot sa continui fara el.. Poate ca n-a fost, totusi, dragoste.

Poor Richard

2010-01-22T20:53:00.000+02:00

Punct. Linie. Linie. Punct. Inima.

Te rog sa intorci podeaua cu susul in jos pana cand nu mai imi simt stomacul. Te rog sa aprinzi o tigara si sa-ti lasi batul crem sa cada pe pamant, scotand cel mai incatator sunet pe care il cunosc. Te rog sa te intorci si sa te prefaci ca ploua atunci cand ninge si te rog sa te prefaci ca nu ma cunosti.
Ai avut inima mea si ai tinut-o in mana, privind-o ca pe un artefact scump. N-ai stiut ce sa faci cu ea si ti-a cazut pe pamant. Inima mea s-a spart.
Te rog stinge lumina si asculta. Lasa-ti mainile sa cada pe langa corp, muta-ti greutatea de pe un picior pe altul in ritmul muzicii.
X.
EX.
Fara sa stii, mi-ai intors lumea si ai transformat o scara de bloc in locul cel mai fericit de pe pamant. Fara sa stii, m-am imbatat cu mirosul teilor vara si am apasat trei butoane distincte. Fara sa stii, am ras la trei cuvinte spuse de altcineva la capatul telefonului.. Fara sa stii, eu te-am sunat.
Probabil ca nu vei afla asta niciodata, dar cred ca ai cele mai frumoase degete, cel mai frumos mers si cel mai incantator zambet. E bine.. Tu poti sa pleci, pentru ca stiu ca orice s-ar fi intamplat, n-ai fi fost niciodata langa mine, cu mana mea in mana ta.
E totul bine.

Raphael, you're a teenage player.

Speechless

2010-01-17T15:02:00.000+02:00

Probabil ca v-ati saturat de mine scriind despre ~~ministerul educatiei~~ gloata aia de prosti, la fel cum m-am saturat si eu sa ma enervez.. Dar, imi pare rau, nu pot sa ma abtin.
Intrati aici si savurati, va rog, subiecte de clasa a VIII-a.

Ma scuzati, dar mi se pare de toata jena ca la clasa a VIII-a sa fie o problema de genul: Intr-o biblioteca sunt, pe un raft de carti, 24 de carti iar pe alt raft de 2 ori mai multe. Cate carti sunt, in total pe cele doua rafturi?, sau, mai rau: Un cerc are diametrul de 4 m. Care este raza cercului?
Poftim! Liderii mileniului 3! Viitori politicieni, toti avand o diploma frumoasa, nici unul din ei nestiind care sunt Carpatii Orientali si Carpatii Occidentali.
Vreti sa stiti de ce faceti geografia Romaniei? Pai, va dati seama ca n-o sa va ramana in cap fiecare detaliu dar hei, o sa stiti ceva despre geografia tarii in care traiti! Sau despre istoria ei, ceea ce tot e de bine!

Ca sa nu mai spun ca mi se pare o absurditate faptul ca astia vor sa dea 15 000 de suplinitori afara. BA HANDICAPATILOR, JUMATATE DIN PROFESORII MEI SUNT SUPLINITORI! Ce cacat fac? Nu mai fac romana? Nu mai fac mate? Nu mai fac chimie? Nu mai fac franceza?

Chiar n-aveam nevoie de chestia asta in ziua balului, plus ca ma doare un ovar.

Monography. Biology. Dreamology.

2010-01-15T19:33:00.003+02:00

Cine esti?
Nu am curajul sa intind mana si sa-ti ating bratul rece cu doua degete.
Unde esti?
Nu am curajul sa deschid ochii si sa privesc intunericul gol si sumbru din jurul meu.

Te versi din pahar in pahar, din sticla in sticla si apoi din nou in bax.
Te arzi din tigara in tigara, din bricheta in tigara si apoi din nou in pachet.

Visezi?
Nu am curajul sa-ti deschid retina si sa citesc imaginile care se inlantuie una dupa alta, prost regizate, prost jucate si mai ales, prost visate.
Iubesti?
Nu am curajul sa-ti deschid inima si sa-i urmaresc liniiile, sentimente alergand grabit, din ventriculi in atrii si din atrii in creier, in maini, in unghii si in firele de par.
Dormi?
Nu am curajul sa deschid ochii.
Nu am curajul sa deschid ochii si sa intind mana.
Nu am curajul sa deschid ochii, sa intind mana si sa iti ating buzele cu buzele mele.
Nu am curajul decat sa stiu ca esti acolo si ca ai ochii inchisi, langa ochii mei inchisi. Nu am curajul decat sa te aud respirand, nu am curajul decat sa ascult aerul care iti iese din plamani.

Celula din celula, incerci sa-mi atingi visele cu degetele tale perfecte, fara pielite.
Celula cu celula, incerci sa ma aduci langa tine, ca un vis frumos.
Celula din celula, ma pierd spre drumul dintre noi si..Celula din celula nu vreau sa te privesc.
Celula din celula, vis din vis, tigara din tigara..

Cine esti? Cu cine?
Hai, viseaza!

Rebound and rewind

2010-01-14T20:29:00.001+02:00

Dau palme, pumni vise si glezne. Le implinesc, le imbat, le sarut.
Iubesc.
Intoarce-te 180 de grade si priveste. Priveste toti oameni care ti se trantesc la picioare cu ochii in lacrimi. Priveste-ma pe mine, in multime, cu zambetul meu mare facut special pentru tine. Intoarce-te dracu' o data si priveste cati oameni ai calcat in picioare. Priveste-ma pe mine, priveste-ma cum inca iti zambesc.
Inchide ochii si aminteste-ti. Aminteste-ti tot ceea ce era inainte. Aminteste-ti cum obisnuiai sa nu stii cine sunt si unde ma gasesti, aminteste-ti cum nu stiai sa aprinzi o tigara sau sa sfasai o inima. Inchide-ti o data ochii aia perfecti si aminteste-ti de fiecare lucru pe care mi l-ai fi spus inainte sa ma intalnesti.
Aprinde-ti tigara si arde. Arde tot. Arde toate momentele in care ai zambit tamp, arde toate momentele in care ai sarutat degetele cu oja rosie, arde momentele in care ai plans de fericire si momentele in care ai jurat ca nu o vei face niciodata. Aprinde-ti o data tigara aia cretina si incepe sa dai foc cuvintelor.
Razi. Razi isteric, pana cand nu mai ai aer in plamanii tai negri. Razi de tot ceea ce s-a intamplat, razi in fata flacarilor care se inmultesc. Razi in fata fiecarui moment pe care il urasti, in fata fiecarui moment pentru distrugerea caruia ai da orice, absolut orice. Razi pana cand nu mai poti sa razi, pana cand din rasul tau isteric se nasc sughitele si lacrimile inecacioase, care parca pornesc din gat si se imprastie rapid in tot corpul tau.
Esti un cuvant.
Palme. Pumni. Vise. Glezne.

Cap ou pas cap?

2010-01-12T00:11:00.002+02:00

Smulg, rup, sfasai cararea mea spre sufletul tau de copil. Imi creez drumul drept sepre inima ta, cautand sa-mi lipesc toata dragostea de ea. Imi aproprii buzele de gatul tau, de ochii tai, de degetele tale si astept, in schimb, sa-mi cazi la picioare cu fruntea lipita de genunchii mei subtiri si juliti.
Iti dau doua cuvinte si toate trairile mele, fiecare bataie nebuna de inima sau fiecare lacrima alunecata pe obraz. Iti arunc in fata sub forma unui cadou impachetat in ambalajul unui Craciun mai vechi, saruturi de buze pline si de ochi verzi, de par portocaliu si urechi fara cercei.
Iti dau tot ce simt, cu toata puterea cu care pielea mea poate iubi.

Dar...

In schimbul fiecarui centimetru de dragoste pe care ma injosesc sa ti-l ofer, ma astept sa am de la tine fiecare lacrima. Ma astept sa imi oferi inima ta, taiata in doua si intinsa pe o tava de argint.
Ma astept ca pentru fiecare data cand buzele mele iti ating pielea sa imi saruti tocurile pantofilor. Ma astept sa mi te oferi ca si cum te-ai oferi pe post de sacrificiu pentru o zeita. Pentru ca tu stii ca eu pot sa-ti aduc ploaia intr-o zi de iulie fierbinte sau soarele intr-o zi de decembrie inghetat. Tu stii ca eu pot sa schimb lumea, sa o despic si sa o lipesc la loc cu un singur zambet.
Asa ca intinde-te, smulge-ti dragostea si ofera-mi-o. Smulge-ti saruturile si intinde-le pe pamantul pe care am sa calc. Ofera-mi toate visele tale.

Asadar, ne jucam?

Mi se pare trist...

2010-01-03T23:17:00.002+02:00

...Ca vreau sa-mi cumpar tocuri. Mai trist chiar, mi se pare ca vreau sa-mi cumpar tocuri si sa merg pe ele gratios, nu sa ma impiedic de fiecare pietricica, cum fac acum cand merg in tenesii cu sireturi care se desfac mereu. Mi se pare trist ca am geanta si nu ghiozdan.. Mi se pare trist ca filozofez la adresa parului meu. Mi se pare trist ca am inceput sa am zile in care nu port deloc negru(cum a fost de revelion). Mi se pare trist ca am inceput sa ma gandesc serios la ce facultate merg si mi se pare si mai trist faptul ca ma gandesc serios la drept international. Mi se pare trist ca vreau sa-mi cumpar o geanta plic pe care sa pun tinte si sa o tin la fel ca Sarah Jessica Parker, in timp ce merg foarte gratios pe viitori mei pantofi cu tocuri de 10 cm, pe care scrie 'anti lover' sau 'love kills'. Mi se pare trist ca vreau sa-mi cumpar niste sandale cu platforme in vara si sa invat sa merg pe ele cum trebuie. Mi se pare trist ca incepe sa ma intereseze moda. Mi se pare trist ca vreau sa incep scoala de soferi din martie 2011.
Mi se pare trist pentru ca eu vreau sa cresc o persoana dezinhibata. Mi se pare trist pentru ca nu vreau sa fiu trasa la xerox. Mi se pare trist pentru ca vreau, neaparat, sa fac ceea ce imi place si sa am o atitudine de 'fuck 'em all, it's what you like'.
Nu vreau sa cresc genul ala de persoana care se ascunde. Nu vreau sa cresc si sa lucrez de la 9 la 17, sa ma trezesc la 6 ca sa-mi fac cafeaua si sa-mi calc camasa. Hell, nu vreau sa port camasa. Vreau sa ma trezesc la 15 si sa ma apuc de lucru acasa, pe balcon cand e cald sau langa calorifer cand e frig.
Sunt constienta de faptul ca trebuie sa ma maturizez si ca o fac. Dar nu vreau sa devin un xerox. Nu vreau sa fiu o alta persoana din multime.
Totusi, privind partea buna: azi am iesit cu bretonul prins. Take that, ascunzisuri dubioase!
Nu vreau sa cresc. Poate o sa se inteleaga la 20 de ani ca ma imbrac ca la 16 ani si ma port ca un copil de 5.. Dar la 40? Dar la 50? Atunci n-o sa mai am nici o scuza.

I'm a jelly or a jam

2010-01-03T19:55:00.003+02:00

Iiiii-aaaaa-uuuuu-aaaa!!!
Leapsa asta vine de la Criiiis.
15 piese de suflet.

1. Mereu si pentru totdeauna: Tapinarii-Autonomie
2. Damien Rice-Cheers Darlin'
3. Snow Patrol-You could be happy
4. Maroon 5-She will be loved
5. Vama Veche-Vino sa visam sub apa
6. Placebo-Special K
7. Green Day-Holiday
8. Dire Straits-Romeo and Juliet
9. Manchester Orchestra-I can feel a hot one
10. My Chemical Romance-I'm not okay
11. Regina Spektor-Making records
12. Queen-We are the champions
13. Radiohead-True love waits
14. Dresden Dolls-Coin-operated boy
15. Aerosmith-Crazy

As mai scrie, dar daca 15 mi s-au spus, 15 am scris. Apropos, vedeti ce gusturi muzicale am?:))
Le-o dau Andrei si lui Dionis. :D

Pentru ca pot!

2009-12-31T19:38:00.006+02:00

2009 a fost cel mai urat-frumos an al meu.
Am plans mult. Am ras poate la fel de mult, daca nu mai mult.
Am iubit mult. Am urat mult.
Am prieteni noi pe care ii iubesc.
Am sters cu buretele unii prieteni vechi.
Am baut mult. Atat de mult incat am cazut LA PROPRIU pe sub mese. Chiar nu stiam ca asta se intampla pe bune, credeam ca e o expresie. Eu inca sunt de parere ca sunt un ingeras, orice ar zice Cristina.
Am facut gafe de la mari spre COLOSALE.
Am realizat ca ciupercile sunt comestibile. Si ficateii de pui.
Am crescut. As in, m-am maturizat, inca am 1.52
All in all: m-am distrat anul asta enorm, si am realizat ca eu chiar sunt puternica.

Intr-o nota foarte optimista, 2010, vreau de la tine sa:
Incep anul cu o betie (ce, pot sa beau si singura dupa ce se culca ai mei, uitandu-ma la filme de dragoste),
Merg mai mult la concerte,
Repar gafa COLOSALA pe care am facut-o fix in penultima zi de scoala,
Citesc Bietul Ioanide,
Ma distrez, ca doar de aia am 16 ani jumate.

Signing off: Inca mi-e frica sa cresc.

Update:
Asa am aratat. Eram mai cute in realitate dar ce sa-i faci, tehnologia ma uraste, plus ca nu sunt deloc fotogenica.
Am de explicat doua chestii in legatura cu poza:
1. aia e o noua culoare in capul meu care mi se pare ca ma prinde super(care de fapt da mai mult spre rosu, dar..lumina)
2. in legatura cu decolteul meu.. stateam foarte dubios si imi cam storceam sanii

Ce-am facut???
Pai, a fost asa: au venit unchiul si matusa mea la mine si am stat si am stat si am stat.. Dupa, pe la 1 si ceva am iesit cu Grati si Simi, am realizat ca nu avem unde sa ne ducem si am mers la mine acasa, am discutat ce am discutat, a venit Cristina, colega lui Simi si Grati a plecat fiindca e bolnavioara si eu, Cristina lui Simi si Simi am.. well, ne-am distrat, Simi s-a ametit fiindca a baut capac cateva pahare de sampanie fiindca am avut cam o sticla si jumatate..

Asa arata biroul meu:

Acum, eu ma simt prost ca le-am trimis pe Cristina lui Simi si pe Simi la 5 dimineata acasa la Cristina lui Simi, fiindca eram speriata ca se supara mama. Mama a zis ca trebuia sa le las sa doarma aici si ca-i pare rau ca n-avem si noi o casa mai mare(stau la bloc) ca sa fac eu 'party nebun pe pereti', vorba unei colege.
Acum, intrebarea mea e cine e asta si unde-i mama mea?:))

La multi ani!

Update2:
Am uitat sa spun, tot vorbind de 2009 ca am primit cea mai draguta chestie la adresa scrisului meu:
'nu cred ca as putea sa le spun articolelor tale "povesti" , ar fi un termen mult prea general cum nici ca "articole" nu-mi place sa le privesc, suna mult prea sec si uscat.

le vad ca "mesaje" pentru ca asta imi tot sopteste o portiune din mine atunci cand ti le citesc . mereu triste , cu o unda de suflet obosit si satul, confuz , in cautare de un loc mai bun. sunt ca o fotografie in negativ a unei inimi. desi cred uneori ca le privesc gresit...'
Multumesc, dionis, chiar a fost cea mai frumoasa chestie spusa de cineva in legatura cu scrisul meu.:D

Here's to you and your lover I

2009-12-30T19:11:00.003+02:00

Ochi albastri, par negru, buze pline si maini cu degete lungi.
Ochi albastri, par negru, buze pline si maini cu degete lungi.
Ochi albastri, par negru, buze pline si maini cu degete lungi.
Ochi albastri, par negru, buze pline si maini cu degete lungi.

Instrumente de tortura in posesia lui.

Cad la picioarele lui printr-un singur cuvant, rostit ca un tais ce imi secera fiecare gura de aer pe care vreau sa o iau. Imi tarasc sufletul prin noroiul lucrurilor pe care le-am facut si le voi face la comanda a doua cuvinte rostite cu un zambet cu dinti albi, care parca rup gingiile lui perfecte.
Ma impiedic de fiecare sunet pe care il scoate in prezenta mea, fiecare sunet pe care mi-l adreseaza, ca si cum ar fi pietre de moara.
-Ioana.. Stii bine ca nu accept sa fi a altcuiva. Zambeste inocent si mana lui incepe sa deseneze cerculete pe bratul meu gol.
-Si eu accept sa fi al ei.
Il privesc cum se ridica si incepe sa isi caute camasa. Fiecare pas pe care il face imi face inima sa tresara, fiecare lucru pe care il atinge cu palmele lui superbe va ramane acolo, exact asa cum l-a pus el pana cand va incepe sa rada de dezordinea din camera. Fiecare lucru pe care il spune il pun pe repeat, lasandu-mi mintea sa absoarba tonul vocii lui calde.
Privesc usa cum se inchide si ma mut pe locul unde a stat el, sa simt caldura corpului lui, mirosul aftershave-ului lui care ma face sa intorc intotdeauna capul in tramvai, in speranta ca ne vom intalni.
O privesc in oglinda pe Ioana. Ioana e proasta si cade in genunchi la comanda lui David. Ioana plange in fiecare noapte si il asteapta pe David in fata scarii lui, chiar si cand el nu vrea sa coboare. Ioana e proasta. Proasta. Proasta. Proasta.
Ma sufoc in secunda in care vad ceasul lui langa oglinda. Incep sa rad nevrotic la dovada faptului ca exista o 'data viitoare'.

You lost me at hello

2009-12-27T23:40:00.001+02:00

You can make it so you don't have to feel like this. Ever again.

Mergi pe strada cu ochi caprui si goi, incercand sa-ti acoperi sufletul mutilat si slut cu fum si multe sticle goale.
Ai doua maini superbe pe care le folosesti sa iti aprinzi fermecator tigara dupa tigara, tigara din tigara, in incercarea absurda de a indeparta lacrimile si toate saruturile carora ai asociat o bataie de inima.
Ai doua buze ingrozitoare pe care le daruiesti, orb, oricarei persoane intalnite in cale, fara sa te gandesti macar putin la consecintele pe care asta le-ar putea avea asupra inimii tale de copil.
Incerci sa te convingi ca ai tot ceea ce iti doresti si ascuzi faptul ca nu e asa in spatele unor substante din ce in ce mai nocive. Incerci si pe masura ce incerci iti dai seama cat de mult te doare sufletul ala mutilat, cat de mult ustura o inima tarata prin tarana.

Hai.

Smulge-ti un picior si sfasaie-ti carnea pana cand in suflet nu-ti raman decat oasele sfaramate. Smulge-ti inima din piept si rupe-o pana cand nu mai seamana cu o inima. Smulge-ti degetele si sfasaie-le pana cand ramai un schelet, gol si mut.
Plimba-te apoi prin lume, dezgolit de toata carnea si toate organele, si cauta pe cineva care sa te acopere. Cineva care sa iti acopere oasele rupte, care sa iti dea inima sa si care sa iti imprumute plamanii sai.
Ia-ti sufletul mutilat si dezbraca-l. Dezgoleste-l. Arata-l lumii intregi ca ceea ce e: o rana adanca, o rana care nu vrea sa treaca.
Iti jur, cred ca ai avut cea mai frumoasa inima, pana cand ti-ai batut joc de ea.

Postul asta nu e despre tine, dar nu uita ca eu te cunosc cel mai bine. Imi pare rau ca singurul meu regret acum e acela ca inca ma poti face sa plang printr-o singura propozite: subiect si predicat. Si imi pare rau, dragule, ca nu ai ramas decat unul din 'Dragosii' mei.

Here's to you and your lover

2009-12-21T20:40:00.002+02:00

'For some quite inexplicably, love fades; for others love is simply lost. But then of course love can also be found, even if just for the night. And then, there's another kind of love: the cruelest kind. The one that almost kills its victims. Its called unrequited love. Most love stories are about people who fall in love with each other. But what about the rest of us? What about our stories, those of us who fall in love alone? We are the victims of the one sided affair. We are the cursed of the loved ones. We are the unloved ones, the walking wounded. The handicapped without the advantage of a great parking space!'
The Holiday

Ma numesc Ioana si iubesc. O sa aflati de ce mi-e atat de greu sa recunosc asta.

Cenicero

2009-12-12T19:19:00.002+02:00

Ia-mi inima si lipeste-i fiecare fibra de buricele degetelor tale. Tine-o in mainile tale reci si iubeste-o cu ochii tai negri. Ia-o si saruta-i ventriculul stang, ventricul pe care ti-l daruiesc tie.
Ia-mi inima si calca pe ea, cu puterea a o suta de elefanti roz. Uita-te la ea, crud si calc-o din nou. Calca-o pana cand din ea nu ramane decat praful de dorinte din ceasca cu fluturasi de pe raft.
Fa-i rau inimii mele.
Fa-mi cadou, apoi, inima mea transformata in cenusa. Lasa-ma sa plang durerea pe care o simt intre cei doi plamani. Lasa-ma sa uit sa visez, sa uit sa ascult.
Apoi, ia-mi cutiuta si arunc-o pe geam impreuna cu toate amintirile mele in bonuri si bilete de tramvai compostate. Arde-mi amintirile si sterge-mi memoria cu un burete de sarma.

Inima mea.
Mi corazon.
Mon coeur.
My heart.

Iti dau inima mea. Inima mea inseamna un borcan cu dorinte si o cutie cu amintiri.
Arde-mi toate dorintele.
Rupe-mi toate amintirile.
Distruge-mi inima.

Ai inima mea si stii prea bine ca merita sa sufere. Mi-am tatuat numele tau pe ventriculul stang si vocea ta pe retina dreapta.
Ai inima mea. Uraste-o.

Death and all his friends

2009-12-11T20:44:00.000+02:00

Am atacuri de panica pentru ca mi-e frica, groaza, de moarte, mai ales de cancer.

Se spune ca de ce ti-e frica nu scapi.

Wishlist

2009-12-06T11:43:00.001+02:00

Pentru ca Mos Nicolae, alea alea.. Mi-am facut un wishlist de sarbatori (probabil cel de ziua mea o sa fie tot acelasi..):

inainte de a incepe, vreau sa mentionez ca eu NU POT sa merg pe tocuri, oricat de mult as vrea o pereche de iron fist...da, da.. eu sunt genul de fata care e oarecum girlie doar ca injura ca un birjar, merge pe tocuri ca o rata si-si taie unghiile aproape din carne..

ceainic
tava pentru briose (daca stiti unde gasesc, v-as adora forever and ever and EVER!!)
o agenda frumoasa cu spirala
cani, multe cani
ceai(de preferinta ceai ciudat.. ca ananas sau asa ceva)
starbucks
pantaloni scurti de piele
o cutie draguta in care sa-mi pun cerceii, inelele si bratarile (de preferabil, aia argintie de la bam boo)
lumanari parfumate
betisoare parfumate
o lumanare din aia cu gel in care sa fie cafea
abtipilduri din alea gelatinoase de pus pe geam
ciocolata alba sau cu lapte si alune(cu cat mai multa, cu atat mai bine)
un dermatograf de la cargo (doar pentru ca alea sunt facute din ingrediente naturale)
pantofi iron fist
ALUNE!!
MANDARINE!!!!!
ananas felii la cutie
lichior
un tricou cu mesajul: studying=student+dying
raffaelo (sau cum draci se scrie)
vin fiert
tequilla
manusi dragute
Transfagarasean
Motorola u9
Sidekick III
blugi zebra
blugi gri cu ditamai gaura in genunchi
vopsea de par rosie
Sighisoara
zis de grati: papusi voodoo
10 in teza la bio
10 in teza la info
COVRIGI facuti de buni
pui cu alune
pantofii portocalii din jennyfer

deocamdata, doar atat.

Crack the shutters

2009-12-04T18:42:00.002+02:00

Talpi. Crestet. Creier.
Linii in palme deschise catre cer, in palme reci intinse pe pieptul gol, palme calde pe palme reci...Dimineata de vara, dimineata de toamna, dimineata de decembrie trist, in care injuri alarma si iubesti asternuturile.
Toate diminetile tale incep cu palmele mici, cu dungi bine definite si vene aproape desenate cu creionul. Cu palmele pe care le cunosti mai bine decat ale tale.. Palmele care stii de ce sunt reci inainte de un examen si calde cand le parcurgi liniile. Palmele acelea iti trezesc, in adancul sufletului, amintirea primei iubiri.. A primului copil cu ochi albastri careia i-ai jurat fiecare zi din viata ta. Iubesti palmele acelea mici pentru ca iti aduc fiecare dimineata cu gust amar de cafea, pentru ca ti-au acoperit ochii inainte sa plangi.
Iubesti doua palme atasate de doi ochi mari, cu doua talpi mici si obraji rosii. Iubesti doua palme, doi ochi, doua talpi care tin in ele toata dragostea pamantului, toate gandurile bune si fiecare sarut dat buzelor tale calde.
Iubesti doua palme cu fiecare gest pe care il fac, cu fiecare bataie de inima pe care o acorzi fiecarui gest.
Iubesti doua palme.. Te iubesc.

Visez..Oare si tu visezi?

2009-12-02T20:02:00.000+02:00

Un soare cade rotund in partea stanga a marii de la picioarele tale. Un pescarus alearga pe linia orizontului si urla.
Tu spui ceva, dar eu aud cuvintele venind de departe, malformate. Repeti ceea ce ai spus cu exactitate, avand grija sa iti modifici intonatia la fel, avand grija de fiecare semn de punctuatie.
Eu nu te aud.
Tu zambesti. Din zambetul tau se nasc pescarusi si picaturi de vis ce cad in mare cu viteza nimicului. Din zambetul tau se nasc tei ce imbata cu parfumul lor noaptea rece de decembrie.
Razi.
Razi si saruta pamantul cu buzele tale aspre, cu ochii tai albastri. Saruta pamantul si lipeste-ti fruntea de el, lasa-ti parul saten sa-l mangaie.. Fii fericit.
Jur ca ai cel mai frumos zambet pe care l-am vazut vreodata si un singur cuvant, spus de tine si desenat in aer cu degetele tale lungi are niste urmari catastrofale. Poti porni uragane, poti trezi vulcani si despica pamantul.
Asculta doar putin marea si toate lacrimile ei. Iubeste marea si iubeste pamantul la fel cu marea si pamantul te iubesc pe tine. Asculta-le povestile si asculta, timid, prin murmurul lung de voci si de urlete, inima mea care incearca sa bata la unison cu a ta.
Ai cea mai frumoasa inima, jur. Ai cea mai frumoasa inima si cele mai frumoase degete si daca ai vrea, doar putin, sa ti le treci prin parul meu, apoi sa-ti asezi buzele, calm, pe crestetul capului meu blond.. Ti-as da, cu toata fiinta mea, un vis de mare sarat, cu un pescarus ce isi urla nefericirea.
Nu te cunosc, nu ma cunosti.
Te stiu, ma stii.
Te rog, iubeste-ma.

Sindromul tourette

2009-11-23T22:26:00.001+02:00

Disclaimer: Post cu înjurături.

Dragă minister al educaţiei,

MĂ PIŞ PE TINE!!
De ce?
Păi, dragii mai-mari ai ministerului educaţiei s-au decis like, SĂPTĂMÂNA ASTA să terminăm şcoala pe 11 decembrie în loc de 21.
Ce rezultă?
DAU 4 TEZE ÎNTR-O SINGURĂ SĂPTĂMÂNA!!!!!
7 decembrie-engleză
8 decembrie-bio (şi tot atunci se dau şi tezele la chimie şi fizica=>o teza+2 două teste)
10 decembrie-info
11 decembrie-română
Dacă chestia asta s-ar fi stabilit la ÎNCEPUTUL anului şcolar, am fi stabilit tezele bine, eventual am fi început deja de săptămâna asta.. DAR NUUUU, hai să-i futem pe elevii de liceu, că e bine, că ei sunt viitorul ţării noastre!
Şi să nu-mi sară nimeni în cap cu exemple ca bac-ul... La bac ăia aveau O LUNA înainte de examene în care puteau să invete+stabilisera datele cu câteva luni bune înainte, nu două săptămâni.

O spun în cel mai sincer mod: educaţia în ţara asta îmi stă în gât!!! Mă fut pe ministru sau pe oricine altcineva a decis lucrul ăsta!!!!! Mă fut pe handicapaţii din cauza cărora am luat 9.45 în teză la romană, mă fut pe faptul că sunt indecişi, MĂ FUT PE MINISTERUL EDUCAŢIEI!!!!!

Şi dacă se decide vreunul din voi să îmi săra în cap, va dau frumos tot ceea ce am de învăţat pentru tezele astea, să-mi ziceţi mie dacă vouă vi se pare normal!!!!

MORŢII MĂTII DE MINISTER CRETIN!!!!

I feel stupid and contagious. II

2009-11-15T22:00:00.004+02:00

Wearing bright blue eyes and a big smile, he was the first face I saw on the school hallway since Tim died who didn't look at me wearing fear or accusations in his eyes. Looking back, I can't help but find it funny how horrible things always happen around me, it's like I am some sort of magnet for monstrous deeds.
And why am I saying this...?
I was born somewhere in the middle of nowhere, Tennessee. Unfortunately, the place I was born in has little, or nothing to do with me and my personality since I was removed from my grandmother's farm when I was barely one month old.
I find it hard to talk and even to think about what came next to our running away from Tennessee. My childhood was filled with tears and lacked my mother's presence. She was gone so often that a stranger had teach me never to talk to strangers by raping me at the age of seven.
Another seven years had to pass until someone found out what happened to me and took me away from my dear Boston and back to Tennessee, to live with my aunt.
As much as I'd want to, I can't blame Edie for anything.. She always tried to give me the best she could but I know that every time she looked into my eyes, she saw my mother and the awful things she had done.
Of course, in this forsaken state, where my legal guardian couldn't bare to look me in the eyes, Tim was like a ray of hope, like an umbrella in the pouring rain... I hung on to him with every part of my being, I didn't look at him as my cousin but as my brother and father all in the same person.
So, imagine the suffering when he passed away. I felt nothing but a big black hole hovering around my head, with the words 'It's not my fault' played in a loop, until there was nothing I could say more. It really wasn't my fault, but no one dared to believe me. No one wanted to defy Edie, no one had the courage seeing how bad she was hurt.
This is how I was left alone in the state of Tennessee, living with my aunt who, from here on felt nothing but disgust for me.

Hang on...

2009-11-12T02:53:00.005+02:00

Eu nu te mai cunosc.
Usor de spus, usor de scris si usor de simtit.
Ne-am impartit gandurile si sentimentele timp de o perioada de timp. Am folosit prea multe cuvinte si prea putine atingeri si de aici a venit pasul meu gresit, am calcat un pic stramb pe piciorul stang si astfel glezna mea s-a umflat si la putin timp dupa n-am mai putut sa merg.
Am terminat fluxul continuu de rasete si minute tot prin cuvinte, de data aceasta, insotite de lacrimi. Lacrimile mele insotite de sughituri, sufocari si lesin au fost aproape de mine o alta perioada de timp, mai dureroasa, perioada de recuperare.
Am pus un capat tuturor amintirilor in momentul in care seninatatea a inlocuit tristetea, in momentul in care dorinta de a inlocui cuvintele cu atingeri a disparut... In momentul acela m-am simtit din nou ca atunci cand, avand glezna prea umflata, am cazut ca si cum as fi ramas fara pamant sub picioare.
Noi nu ne mai cunoastem.

..For ten more minutes before you throw me out of your life.

Daca ti-ai dat seama, afla ca desi cel mai bun lucru care mi s-a intamplat a fost ascuns sub toata suferinta aceea, regretul meu cel mai mare e acela fata de tine. Poate ca tu m-ai iertat.. Eu inca n-am reusit, oricat de mult am invatat.

ultimul post pe tema asta, pentru ca tot ce mi-a ramas acum e regretul.. no feelings.

I feel stupid and contagious.

2009-11-08T21:16:00.001+02:00

Six months of pointlessly running in circles. That's all it took for me to understand the monstruosity of five, obnoxious, cruel and painful years.
I was dumb. No, not dumb, but stupid. Really stupid, really dumb..Clueless. Stupid, dumb, and clueless enough to throw myself over the edge of a cliff for a person who wasn't, techically, part of my family.
No, we didn't share the same blood...But our inexistent blood relations did not stop me from doing what I did. They actually made me evern more eager to do it.. I simply can't say that I was forced in any way to do what I did. There was and I'm afraid that there still is a part of me who did it because she truly wanted to.
And what was it? Murder. Cold blooded murder.
I'm not proud for taking a life, but I'm not ashamed of it either. Something in the way I was brought up didn't make me capable of understanding what implications are there in taking someone's life away.
No, I didn't know what life is, what freedom is and, especially, I didn't, couldn't understand why people fought so hard over all these things. I barely understand it now, after going through all the suffering one person can cause in five years.
I was sixteen when I met him. Naively sixteen.

To be continued. (Cheesy, I know)

Disenchanted

2009-10-28T22:59:00.001+02:00

Cu totii am crezut ca o data cu schimbarea asta toate lucrurile se vor transforma in bine. Am luptat ca niste idioti, nu am dormit nopti intregi, planuind fiecare lovitura, trecand prin fiecare plan de o mie de ori, totul doar pentru a da poporului acesta de nerecunoscatori libertatea, fara a lasa vreo dovada ca noi am fost in spatele chestiei asteia.
Era o dimineata rece. Simteam aerul inghetat de decembrie arzandu-mi plamanii dar nu imi era, nu imi permiteam sa imi fie frig. Misiunea mea consta in a sta in fata cladirii principale a palatului de vara si sa astept semnul. O data cu acest semn venea permisiunea mea de a ma strecura in cladire si de a face absolut tot ce-mi sta in putere pentru a opri incoronarea.
Am asteptat semnul o ora si jumatate. Abia cand am vazut oamenii regelui iesind din palat si indreptandu-se catre mine, am inteles. Planul daduse gres.
Am reusit sa ii pierd la iesirea din oras. Nu puteam sa ma intorc acasa si nici nu puteam sa raman in oras... Aveam sa stau ascuns in locuinta de vara a parintilor mei cateva luni, apoi aveam sa incerc din nou.
In cele doua ore petrecute in trasura, singurul lucru la care m-am gandit era bietul Henri.. Daca nu il omorasera inca, sigur aveau sa il omoare in urmatoarele ore dupa felurite incercari de a afla cine au fost initiatorii.
Mi-am ridicat intamplator ochii spre orizontul insangerat.. Orasul parea atat de linistit, fara sa stie cat de aproape a fost de libertate.

Am furat-o..

2009-10-21T22:35:00.002+03:00

...De la Andra.
Niciodata nu as putea sa:

Dorm cu constiinta incarcata.
Ma culc cu o persoana pe care o cunosc doar de o noapte. Nu ca asta conteaza acum, i'm still a virgin.
Bag in vena.
Imi dau o parte a corpului pentru bani. Sau tot corpul.
Sa musc pe cineva de limba. Okay, buza... dar nu de limba.
Stau dezbracata in fata unei multimi. Desi presimt ca o sa fac asta (teatru).
Sa ma rad in cap.
Beau ulei.
Ucid.
Adorm fara sa imi imaginez ceva, orice.
Sa nu imi imaginez diferite lucruri care probabil nu se vor implini niciodata.

Where I end and you begin.

2009-10-09T22:26:00.004+03:00

8 decembrie
-Intr-o zi, Vlad o sa-ti zica sa te duci dracului si in ziua aia o sa ma suni. Ce crezi c-o sa spun? Vai, Maria, ce ma bucur ca ai sunat? Esti o proasta, fraierul ala te foloseste si tu nici macar nu-ti dai seama, Maria. Imi pare rau, imi pare groaznic de rau, dar asta e adevarul. Te iubesc si sunt prietena ta dar nu vreau sa te vad pe post de carpa, oricat de superb ar fi Vlad.
-Du-te dracu'!
-Maria, eu iti vreau binele!
-Nu, nu-mi vrei binele! Esti geloasa pe mine si pe Vlad, de asta imi spui toate lucrurile astea!
-Maria...

Abonatul Vodafone nu poate fi contactat. Va rugam reveniti.

10 decembrie
sender: Corina
Maria, te porti prosteste.
Macar fii adultul care
spui ca esti si deschide-
ti telefonul, raspunde
la usa. Stii bine ca trebuie
sa vorbim.

12 decembrie
Salut, ati sunat pe prostia mea de fix! Evident, nu pot sa raspund, lasati un mesaj dupa beep si mai discutam!
Am ajuns sa-ti las mesaje pe casuta vocala? Daca tu nu vrei sa ma vezi sau sa vorbim atunci, foarte bine, spala-te cu Vlad pe cap!

1 ianuarie
sender: Maria
La multi ani, Corina! Ce
mai faci? Cum te simti?
Stii, trebuie sa vorbim,
poate ne vedem candva,
saptamana asta? Aveai
dreptate in legatura
cu V*some text missing*

3 ianuarie
sender: Corina
Prea tarziu.

I wonder if you think of me

2009-10-05T22:24:00.003+03:00

What do you do when you realize you don't miss someone anymore? What do you do when you realize that you don't feel bad when you see license plates from that particular county? What do you do when 253 kilometers have become unimportant?

I for one, wanna thank you.
You broke my heart and I thought it'd never be whole again. I thought there was no other person in the world who could make me feel the things you made me feel. I couldn't stand the thought of loneliness and the thought of actually sharing my thoughts to someone who's not you.
And now.. Look. I'm victoriously sixteen and I think the whole world is in the reach of my arm. I think that life is beautiful and I think I'm starting to fall in love with someone who doesn't have your voice and your eyes.
Thank you for breaking my heart. In a sick way, it was the best thing you ever did for me. 'Cause you know what? By unwillingly letting you go, I learned how to be alone, how to depend on no one else but myself. I learned how to forgive, how to ask for forgiveness and, most importantly, I learned the value of true friendship. The kind of friendship which allows you to say 'you're stupid, love'..
Thank you. You're the best worst thing that has ever happened to me.

PS: I'm still pissed, though. There are certain things you can't say via text message.

Leapsa.

2009-09-29T21:27:00.002+03:00

1 .Dacă ai putea să intri şi să trăieşti într-o carte, care ar fi aceasta ? Motivează alegerea făcută! (dar într-un film? dar într-un cântec?)

Carte: Well, ceva cu sfarsit fericit, probabil ceva de copii. Cred ca Eragon, as vrea sa fiu Arya pentru ca Arya e o super elfa.
Film: Mulan, cu siguranta. De ce? Pai are curaj sa infrunte o gramada de lume pentru tatal ei.

2. Daca ai putea sa-ţi alegi prenumele care ar fi acesta? Dar în cazul în care ai fi de gen opus?

Hmm... Nu stiu, chiar nu stiu.. Maria e un nume frumos. Si Bianca e dragut.. Daca as fi tip, cu siguranta Vlad.

3. In ce altă ţară ai vrea să trăieşti pt 1 an şi de ce?

Japonia, neaparat. Ati vazut cat de frumos sunt japonezii?

4. Care e visul cel mai neobişnuit ce l-ai avut şi ti-l aminteşti?

Vai, eu am numai vise ciudate, vorbesc serios. Dar de dragul lucrurilor, va povestesc unul din ele: Eram la un concurs la mare unde trebuia sa inotam si sa impingem de o barca si era si un caine pe acolo, si in pauza dintre prima si a2a zi de concurs eu si niste colegi de-ai mei am mers si ne-am ascuns intr-un coafor pentru ca ne urmarea concurenta si o fosta colega de generala se uita prin usa cu geam si colegul meu, Teddy, a ridicat coaforul ca sa nu intre peste noi.

5. Povesteşte o zi din viaţa ta imaginându-ţi că eşti un animal.

Pisica--Dorm, mananc, dorm, mananc, dorm, mananc, dorm, mananc, sunt mangaiata si iubita.

6. Daca ai putea trăi în pielea altcuiva pt. o perioadă limitată de timp, cine ar fi aceasta persoană şi de ce ai alege-o?

O, o, o. Stiu! As vrea sa fiu Cristina, si Andra si as vrea sa fiu si Pink, si.. Erm.. Singura persoana care se afla la sute de km de mine, mi-a zis cea mai frumoasa chestie si nu stiu decat cum il cheama si in ce oras sta.

7. Dacă te-ai trezi singur/a pe lume, care crezi că ţi-ar fi primele gânduri şi ce ai face prima dată?

As plange pana n-as mai putea. Imi place sa fiu doar eu cu castile mele, cu o carte sau cu televizorul.. Dar nu suport singuratatea.. Iubesc sa iau oameni in brate, iubesc sa tin oameni de mana, iubesc sa iubesc.

I-o dau andrei cu mentiunea ca I feel awful :(.

Behind your tonsils.

2009-09-24T00:05:00.003+03:00

Tavan. Palma. Cearceaf. Scara. Podea.
Zile fara verbe se arunca si se impleticesc in fata corpului tau din ce in ce mai lipsit de zambete si ganduri.
A merge. A plange. A respira.
Zile fara verbe si verbe fara zile.
Lungimea sentimentelor tale, kilometri intregi de dragoste si de imbratisari mai sincere decat copiii mici, a ajuns la cei trei pasi dintre usa si patul tau. Trei pasi atat de greu de facut, incat preferi sa ocoloesti tot restul camerei pentru a ajunge la usa.
Tragedia dintr-un simplu telefon.
Raspunzi, urli si ti se inchide.
Lungimea imbratisarilor voastre, a saruturilor practic interminabile de sub balconul mamei ei, a ajuns 20 de secunde... Durata lui 'am terminat'.

Cat de usor ar fi acum ca singurul lucru lasat de tine sa fie doua cuvinte scrise pe o foaie smulsa dintr-un caiet si indesata sub usa ei? Cam cat de usor ar fi sa inchizi ochii si sa nu-i mai deschizi niciodata? Cam cat de usor ar fi ca pur si simplu sa renunti?

Lacrimi. Tigara. Usa.
A plange. A fuma. A pleca.

Stinge-ti tigara si inchide-ti telefonul. Sterge-ti lacrimile si sterge-i numarul de telefon. Sterge sute de mesaje. Ia un burete si sterge tot trecutul tau cu ea.
Spune tot ce nu ai vrut sa spui.

17.09.2009
132 de mesaje primite.
158 de mesaje trimise.
le-am sters.

Tadadam!

2009-09-21T10:11:00.003+03:00

Pentru ca azi ma plictisesc, m-am decis sa ma uit pe analytics. Pun keyword-urile ciudate:

babe care se fut - nu se fute ma, nici o baba aici!
fut in gura - ma bucur pentru tine
vorbesc prea repede - si eu.
cearceafuri - nu aici, serios.
daca as putea zbura - m-as duce in Paris.
babe care se fut bine, cu nepoti, cu copii, in gura - DE CE?!
cateva lucruri despre fete - sunt chestiile alea cu sani si cateodata cu par lung
cum imi las parul lung - nu-l mai tai?
cum pot sa fiu clovn - iti pui un nas rosu
cum sa fut in gura - usually, somebody does that for you. cred.
esti fericit acum, ma? - probabil ca da.
existam doar in visul cuiva -asta era si mentalitatea mea prin clasa a VII-a
how to carve words into your wrist - now, de ce ai vrea sa faci asa ceva?
m-ai dezamagit - si pe mine, get over it.
inapta - uraaat!
lipsa ta ma distruge - call him.
ma uit intr-o oglinda ce-mi amplifica defectele - schimba oglinda.
multiple personalitati - nu sunt eu experta, dar cred ca ar trebui sa mergi la psihiatru.
scoala95 - strada foisorului nr. 111-113
singur eu - si eu.
tenesi colorati, emo - eu am niste bascheti old school, sorry.
tu nu realizezi ca e gresit - Same shit, get over it.

1945

2009-09-18T18:33:00.002+03:00

Visam talpi. Talpi si glezne impreunate in cuvinte, vene si vita de vie. Apoi, degete rasfirate, despartite de palme, despartite de incheieturi, cu pielea atarnand pe oase si urlete. Nu intelegeam.
Un ochi negru, usor alungit, cu pleoapa spulberata si genele imbatate de sange, un ochi care se inchide ultima data. Visam voma, aruncata peste ramasite de paturi unde oameni au facut dragoste, oameni au facut copii, unde copiii au dormit. Visam durere in coate rupte si sfasiate, visam lacrimi varsate peste cadavre de oameni care aveau sa devina cadavre.
Visam, mai ales, frica. Frica care cuprindea fiecare muschi, fiecare valva pe masura ce se inchidea, fiecare vena si fiecare artera. O frica combinata cu dorinta nebuna, ascunsa de rasul isteric sau de gemetele care insoteau rupturi si sughitele care insoteau lacrimi; dorinta de a fi un gandac, dorinta de a trai fara cap.
Ma trezeam cu ochii rosi care imbibau cearceafuri, cu imagini alergand pe retina, refuzand sa se stearga.

Iubeste minciuna frumoasa la inceput.

2009-09-06T20:41:00.002+03:00

Mi-as dori ca saruturile astea sa nu fie goale.

-Te provoc sa ma tii de mana.
-Te provoc sa imi asculti bataile inimii.
-Te provoc sa nu iti fie foame.
-Te provoc sa ma saruti pe frunte.
-Te provoc sa iubesti.
-Sa ma iubesti.

Imi pun imprejurul gatului tau brate reci, care pastreaza amintirea pielii altcuiva. Imi invart parul tau pe degete triste, imbibate de mirosul samponului lui.. Te tin de mana cu aceeasi mana care tanjeste aiurea dupa alte palme.
Vorbesti atat de mult si des si eu nu iti cunosc timbrul vocii, nu tresar la fiecare cuvant. Iti bei cafeaua in fiecare dimineata in fata mea si eu nu stiu cat zahar pui. Adormi langa mine si eu nu stiu la ce te gandesti.
Te inconjor cu saruturi goale, cu imbratisari false, cu palme care nu te vor.

Cat de multa enervare poate produce o simpla tinere de mana?
Simplu. Tone. Kilometri intregi de ganduri care mai de care mai nervoase, mai otravitoare indreptandu-se fiecare, cu pasi inceti si siguri catre felurite metode de a-mi taia respiratia.
Imi simt stomacul strangandu-se intr-un nod dureros, imi simt ochii umplandu-se de lacrimi si nu stiu, nu pot sa fac nimic. Nu pot decat sa iti zambesc, sa te sarut si sa ma prefac, mereu, mai dureros si mai dificil, ca nu aud 'te iubesc'.
Candva, o sa pot sa te iubesc. Jur. Pana atunci, insa, imi raman lacrimile zgomotoase si inecacioase din baie, imi raman miile de voci care urla in mine, imi ramane toata nefericirea pe care n-am primit-o in toti anii mei de viata.
Pentru ca tu zambesti.

You were my first and worst love.

2009-08-26T21:40:00.002+03:00

De la Dionis cu o mare intarziere (n-am avut net). :D

Care a fost primul/prima ? In orice …

prima amintire - stateam pe calorifer, la bunica acasa (apartamentul din Bucuresti) si mama venise sa ma ia acasa.

prima poza in afara de cea de la botez - cred ca una la un an sau doi la mare.. Eu, mama si Radu (=frate).

prima jucarie – un delfin de plastic. Imi amintesc perfect textura, mirosul, forma, fiecare chestie (din cauza teatrului).

prima rochita - uniforma, cred.

prima bataie – i-am aruncat in cap, peste gard, o piatra unei prietene de la tara. Vroia sa ies si m-am enervat si i-am aruncat piatra.

prima carte citita - Vrajitorul din Oz. Doua zile, 6 ani. Cred.

primul film vazut - cred ca ceva cu Tarzan.

prima bicicleta - ohooo. O bicicleta rosie, mica mica de toot. Am invatat sa merg pe la 3-4 ani, fara rotite ajutatoare. (Dionis, te detest, mereu am vrut o bicicleta care se pliaza.)

primul cucui - I really do not remember this. Desi am o mare cicatrice sub spranceana stanga care nu stiu de unde.

primul lucru gasit – nu tin minte. Gasesc milioane de chestii.

primul lucru inapoiat - verigheta unchiului meu gasita dupa 20 de ani. Haha!

primul dinte pierdut - Scos de o prietena de la tara. Prietena cu vreo 20 de ani mai mare.

prima chestie de care mie rusine sa imi amintesc – am urlat 'daaaaa!' cand nu era cazul.

primul contact cu animalele – ador gainile bunicii.

primul caine – Molda. Cel mai super caine, semana cu o vulpe. :(

prima poveste - Ivan Turbinca. Mi-o spunea bunica de fiecare data, eu desi stiam cum se termina o puneam mereu si mereu sa mi-o spuna si cateodata adormea de la sfarsit. :(

primul job – colindator. Yeah, me too.

primul joc de noroc – Poker. :>

primul lucru pe care l-am spus cand am venit de la scoala in prima zi – 'Bunaa'.. Eram in clasa cu o vecina.

primul sarut – Eram aproape de blocul lui Simi si nu intelegeam, uitandu-ma vis-a-vis cum nu vazusem pana atunci niciodata semnul cu pizza. Eu faceam drumul ala in fiecare zi de cativa ani buni si absolut NICIODATA pana atunci nu observasem semnul ala cu pizza. Contempland chestia asta, m-am trezit cu capul pe spate si cu o limba pe gat, uitandu-ma la cer si intrebandu-ma 'Doamne iarta-ma, acum ce fac?!'... A fost si primul lui sarut...

prima poveste scrisa – Ceva cu vacanta, probabil. In clasa I.

I-o dau neaparat neaparat Andrei si Ioanei (cand se intoarce, bien sur). A, a.. Poate sa o ia absolut cine vrea... Dar ziceti-mi ca sa stiu si eu fiindca sunt curioasa. :D

Wear your eyes as dark as night.

2009-08-24T23:31:00.003+03:00

O chitara amortita si usor dezacordata strabate adanc si calm ploaia. Langa ea, fara sa se apropie prea mult de suflet si fara sa fie prea departe, o voce aspra plina de amintirile unor tigari tari cu pachet rosu si a unor litri de vodka.
Tu cazi frunze la picioarele mele prin ploaie si desi te aud, iti aud chitara si vocea si iti simt toate tigarile si paharele de vodka, nu te mai simt niciodata la trei centimetri de mine. Nu te mai ascult, nu te mai las sa-mi pui zahar in ceai si nici sa imi faci cafeaua in fiecare dimineata. De fapt, am renuntat la cafea.
Te las sa te imprastii in covoare, in straturi aramii si aurii, pline de apa si pline de toata durerea adunata in crengi goale, impreunate in rugaciuni surdo-mute. Te las sa te stergi usor in ploaia ce cade nemiloasa pe geam, pe asfalt si pe pielea acoperita de straturi din ce in ce mai dese de haine. Te las fara sa fiu prea atenta, sa ma gandesc prea mult, sa ascult sau chiar sa vad. Sa te vad.
Tu fiind cuvantul cel mai important, cel mai dur si aspru, cel mai iubit vara. Dar vara cu pantaloni scurti si greieri, cu sandale, lacrimi si palme, isi inchide ochii, din nou.
Asa ca te las, cuvantule, pe picaturile de ploaie asezate ca soldatii pe geamul meu. Te las pe sireturile ude ale tenesilor, pe oamenii tristi care se plimba in haine inchise pe strazi lungi si late... Te las in hainele negre si maro, in amintirea dresului rosu rupt in genunchi, te las in amintirea balerinilor cu funda si in paharele cu gheata.
Te las, cu chitara ta amortita si trista, cu vocea ta amara si cu degetele tale aspre, in amintirea verii. Te las sa pleci, sa visezi, sa ma uiti, sa ne uiti. Atat de simplu.
Si poate te voi ridica din nou, dintr-o floare de visin, poate te voi saruta din nou prin florile de tei, poate ma vei gasi din nou, cu obraji rosii si genunchi juliti, coborand din ciresi. Poate voi iubi din nou acorduri neindemanatice in nopti prea calde, cu betisoare parfumate.
Dar acum, miroase a toamna.

Do you have a memory for me?

2009-08-17T22:15:00.004+03:00

Pui punct.
Pui un puct atat de nervos si de disperat incat aproape rupi hartia si daca treci usor degetele pe partea cealalta poti simti toata enervarea. Pui un punct pe care nu vrei sa-l pui, dar iti repeti tie in continuu ca trebuie sa-ti traiesti viata asa cum vrei tu.
Punand punctul acela, devii sursa principala de durere. Devii principala sursa de plans, de lesin, de lipsa poftei de mancare. Cateva zile, devii sursa unui delir aproape continuu, unor senzatii de sufocare mult prea dese si mai ales, devii sursa viselor urate.
Apoi, dispari fortat din conversatii. Dispari pentru ca numai pronuntia numelui tau, a strazii tale sau a orasului noii tale perechi de palme de tinut in palma ta, doare. Dispari pentru ca aduci amintiri si amintirile, deocamdata, dor.
Incet, incet, dispari si din ganduri. Incepi sa nu mai fii primul cuvant rostit dimineata, incepi sa nu mai fii primul nume rasarit in minte in momentul in care exista o veste buna, incepi sa nu mai insemni mai mult decat o cunostinta, sa ti se uite culoarea preferata si numarul de telefon.
Si, la sfarsit, dispari complet de ganduri, zile intregi, saptamani intregi si uneori chiar luni. Incepi sa nu mai fii gandit si rostit cu voce tare decat la o data importanta, incepe sa se gandeasca la tine cu un zambet usor fortat si nu cu o lacrima. Incepe sa 'Oare ce mai face?'.
Si te gandesti la punctul ala, si la cat de rau iti pare, si la cum acum nu mai ai nimic de facut, decat sa zambesti pentru ca persoana careia i-ai dat drumul, dintr-un egoism nemaibanuit, e fericita din cauza altei persoane. Si amintirile tale dor, in timp ce amintirile fostei tale persoane au devenit amintiri fericite, de tinut de mana si saruturi timide.

PS: Scuzati-mi faptul ca de pe 9 iulie n-am mai scris decat despre iubire.
PS2: Chestia asta e ceva la general. Just to clear things.

Cineva a spus ca un barbat nu poate iubi decat de trei ori. Iarta-ma ca am ocupat degeaba o data. Si iarta-ma ca inca simt ce simteam acum trei luni.